Analiza sa este similară celei efectuate de către Sandy Steacy, şefa Facultăţii de Ştiinţe Fizice de la Universitatea din Adelaide, scrie monitorulbt.ro. „Probabil că seismul a avut loc pe falia inversă a Himalayei, o placă despărţitoare, care separă subcontinentul indian nordic, aflat în mişcare, de Eurasia. Falia coboară aproximativ zece grade către nord-nord-est. Mişcarea relativă în zona faliei a fost de trei metri, chiar la nord de Kathmandu”, a declarat Steacy.

Citeşte şi Cutremurul din Nepal: Povestea uimitoare a bebeluşului salvat de sub dărâmături, la 22 de ore după seism FOTO

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Joe Biden sugerează că unchiul său a fost devorat de canibali ...

Visa Waiver este un obiectiv strategic naţional, anunţă Guvernul

Falia se află între două plăci tectonice – una pe care se află India şi care o împinge pe cealaltă, pe care se află Europa şi Asia, cu o medie de aproximativ doi centimetri pe an – un proces care a condus la formarea Munţilor Himalaya.

Mark Allen de la Facultatea de Ştiinţele Pământului de la Universitatea Durham din Marea Britanie a explicat că stâncile de deasupra faliei s-au deplasat către sud, pe cele de dedesubt, conducând la o scurtare a scoarţei Pământului în regiune. „Ar fi simplist să se spună că oraşul Kathmandu a fost mutat cu trei metri. Ar putea să fi avut loc o alunecare de trei metri, pe falie, la punctul de nucleaţie al cutremurului, la 15 kilometri adâncime. Însă aceasta dispare în toate direcţiile, inclusiv în sus, spre suprafaţă”, a declarat el.

Este neclar dacă modificările sunt atât de importante încât să impună ajustarea hărţilor de înaltă precizie.

Citeşte şi CUTREMUR ÎN NEPAL. 6000 de morţi scoşi de sub dărâmături

Everestul nu se află pe falie

În pofida faptului că oraşul Kathmandu s-a deplasat, este puţin probabil ca înălţimea Muntelui Everest – cel mai înalt din lume – să se fie modificat cu mai mult de câţiva milimetri, având în vedere că muntele nu se află direct deasupra liniei faliei.

„Principala alunecare a avut loc la vest de Everest. Muntele nu se află direct deasupra planului faliei. În plus, scufundarea faliei este foarte puţin profundă. Trei metri în plan orizontal nu înseamnă mare lucru pe verticală”, a subliniat Steacy.

Allen împărtăşeşte aceeaşi opinie. „Ar putea exista un efect, dacă vreo avalanşă a dislocat din zăpada care acoperă vârful”, a adăugat el.

Ian Main, un profesor de seismologie la Universitatea din Edinburgh, este de părere că a avut loc o „mică” schimbare în înălţime, dar că este prea devreme să fie precizată. „Vom afla în curând dacă a avut loc vreo modificare a înălţimii care poate să fie detectată”, după analizarea unor date culese prin satelit înainte şi după cutremur, a precizat el.

Everestul se ridică la 8.848 de metri deasupra nivelului mării. Cutremurul de sâmbătă a provocat o avalanşă pe munte, în care au fost ucise cel puţin 18 persoane la tabăra de bază.