Paula Boabes, in varsta de 60 de ani, locuieste de aproape un an, impreuna cu sotul ei, intr-un apartament situat la parterul unui bloc din spatele Scolii nr.4. Pentru ca femeia sa nu fie condamnata la izolare si pentru a nu mai privi albastrul cerului doar de pe fereastra, Boabes Grigore, un sot extrem de iubitor si grijuliu, a hotarat sa-i ceara drepturile, incepand o lupta cumplita cu sistemul.

Citeşte şi Tânăr cu handicap, ars de viu în propria casă. Băiatul avea 19 ani şi 14 kilograme

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Barbatul a cerut Primariei sa construiasca o rampa de acces pentru persoanele cu handicap, depunand o cerere scris in acest sens. Raspunsul l-a secerat : « Legea nu prevede decat situatia cladirilor de utilitate publica sau a blocurilor de locuinte construite din fonduri publice ».

Asa este! Legea nr. 448/2006, care, dupa cum ii spune denumirea, ar trebui sa protejeze si sa promoveze drepturile persoanelor ca Paula, ii tine de fapt inchisi intre patru pereti, lacunele din legislatie aducand si mai multa suferinta in vietilor celor care oricum zambesc foarte rar.
Grigore nu s-a lasat si a incercat cu toate puterile sa-i convinga pe cei de la Asociatia de Proprietari sa construiasca o astfel de rampa, insa in zadar. Daca la Primarie raspunsul a fost sec, administratorul blocului a tinut sa incarce raspunsul cu nesimtire.

„A spus ca se strica gradina din fata blocului”, ne-a marturisit barbatul, vizibil indignat.

In cele din urma, cand au observat ca in jurul lor se inaltase un zid imposibil de daramat, sotii Boabes au decis sa construiasca un pod peste acest obstacol, promitandu-si unul altuia ca-l vor depasi.

Astfel, Paula, beneficiara unei pensii de doar 450 de lei, a hotarat sa plateasca construirea rampei, refuzand sa mai astepte ca statul sa-i permita sa iasa din locuinta. Vazuse ca nici macar legea nu-i apara drepturile pe care credea ca le detine.

Femeia a intrat intr-un hatis birocratic care parea fara sfarsit, afland ca pentru o rampa de acces trebuie sa obtina un maldar de autorizatii. Si de parca nu ar fi fost de ajuns, Primaria a anuntat-o ca pentru a fi construita rampa trebuie intai sa inchirieze o palma de teren, mai precis 12 mp.

Citeşte şi Persoanele cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de la plata impozitului pe venituri din 2015

Conform contractului de inchiriere nr. 110/30058/2014, incheiat intre sotii Boabes si Municipiul Braila, reprezentat prin primarul Aurel Gabriel Simionescu, pretul inchirierii terenului in suprafata de 11,96 mp, destinat amenajarii unei rampe acces persoana cu handical locomotor, este de 3,88 RON/mp/luna, deci in total 46 RON/luna.

In contract se mentioneaza ca « plata chiriei se face cu anticipare de pe o luna pe alta, mai putin luna ianuarie care se va plati in cursul lunii ianuarie » si de asemenea ca daca aceasta clauza nu este respectata atunci, „fara somatie si fara interventia organelor judecatoresti”, Paula ramane fara teren.

Rampa, care a costat 1000 RON, a fost finalizata la mijlocul lunii decembrie 2014, dupa 3 luni de la eliberarea certificatului de urbanism. Pentru ca pe parcursul a 12 luni sa-si poata parasi locuinta, Paula Boabes trebuie sa plateasca Primariei putin peste 550 RON, deci mai mult decat pensia pe o luna.