Indicele ROBOR a crescut uşor după scăderea bruscă de luni

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 7,27%, de la 7,26% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 7,36%, de la 7,37% în ședința de luni, iar ROBOR la 12 luni la 7,42%, de la 7,44%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.

Alte articole

BNR: Rezervele valutare ale României au ajuns la aproape 65 de miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie, în scădere față de luna precedentă

BNR pune în circulaţie o nouă monedă. Ce va apărea pe aversul şi reversul monedei de 10 lei

Curs BNR 20 mai 2025. Mugur Isărescu: „Nu vindem valută pe nasturi”. Celulă de criză la BNR, ce cotaţii aveau euro, dolarul şi aurul marţi

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat marți raportul trimestrial asupra inflației, subliniind că datele analizate sunt valabile până la 30 aprilie. Potrivit acestuia, inflația se află în continuare pe un trend descendent, cu un aport semnificativ venit din scăderea prețurilor la combustibili.

Totuși, dezinflația este frânată de presiuni persistente în sectorul alimentar și în cel al serviciilor, alimentate în special de costurile ridicate cu forța de muncă. „Există încă o presiune inflaționistă din partea costurilor salariale”, a declarat Isărescu, adăugând că investițiile sunt în declin accentuat.

Guvernatorul a făcut referire și la tensiunile recente de pe piața valutară, descriind luna mai drept una cu „presiuni istorice”, marcate de ieșiri masive de capital. Potrivit acestuia, instabilitatea a fost alimentată de mai mulți factori: incertitudinea generată de campania electorală, rezultatele alegerilor, demisia guvernului și, mai ales, incapacitatea Ministerului Finanțelor de a atrage finanțare imediat după scrutin.

Mugur Isărescu, primul anunţ major pentru români după alegerile prezidenţiale

„Nu vindem valută pe nasturi, le vindem pe lei”, a spus Isărescu. „Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. S-a creat o celulă de criză, a venit ministerul de Finanțe aici, s-a discutat și am găsit o soluție. S-a limitat deprecierea cursului. S-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a putea face plățile bugetare. Oricum cursul nu mai putea să fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul 2 și între timp să fie dificultăți și în onorarea unor plăți publice. De ce cursul a fost relativ stabil? Cursul a fost un curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în ultimii 3-4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului. Deci până anul trecut, în toamnă, mai degrabă intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare: avem deficit de balanță comercială, asta mai trebuia, să mai apreciem cursul. E vorba și de celelalte efecte, în special stimularea creditului în valută. Dacă ți se apreciază moneda în felul acesta, înseamnă că atunci când iei un credit în valută plătești mai puțin la rambursare. Păi cine nu ar face asta”, a spus Isărescu.