Indicele ROBOR la 3 luni a trecut la 4,03% pe an. Cu cât cresc ratele românilor. ANALIZĂ – Cum va afecta România războiul din Ucraina

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 4,03% pe an, de la 3,97% cât a fost joi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel similar al indicelui ROBOR la 3 luni a fost consemnat în data de 8 mai 2013 – 4,03%.

La debutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 1,98%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,17%, de la 4,14% pe an cu o zi în urmă, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 4,28% pe an, de la 4,26% cât a fost joi.

Alte articole

Urmează o nouă minivacanță. În săptămâna 1-7 iunie, elevii vor merge doar trei zile la școală

Zodiile care își schimbă radical viața în bine în 2026. Cărțile semnelor zodiacale anunță vești excepționale pentru cei binecuvântați de astre

În februarie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Citeşte şi: Mii de români riscă să rămână fără pensie. Ce trebuie să faci ca să nu ajungi într-o astfel de situaţie

Efectele războiului pentru România: Dobânda BNR ar putea ajunge la 4% sau chiar 4,25% până la sfârşitul anului. ROBOR va continua să crească

Economiştii şefi sunt de părere că izbucnirea războiului din Ucraina va conduce la o majorare a dobânzii de politică monetară până la 4% (ING Bank) sau chiar 4,25% (Raiffeisen Bank). Tot războiul este cel care reduce şi aşteptările de creştere economică la 2%, unii economişti vorbind chiar de posibilitatea apariţiei unei recesiuni tehnice, scrie Economica.net.

Pe termen scurt, ROBOR va continua să crească din cauza deficitului de lichiditate de pe piaţa interbancară. Deficitul este generat nu de ieşirea de capitaluri, ci de reorientarea investitorilor către plasamentele în valută.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank este de părere că inflaţia şi războiul vor urca dobânda cheie până la 4,25%. Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, spune că se aşteaptă ca BNR să majoreze cu 0,5% dobânda cheie în şedinţa de politică monetară din 5 aprilie 2022. Aceasta ar înseamna un Robor la trei luni în intervalul 4,5-5,0% pe final de an, respectiv un IRCC in jur de 4,00% începând cu trimestrul al doilea din 2023.

„Banca Națională pare foarte hotărâtă să mențină cursul EUR/RON aproape de 4,95. Probabil că va fi nevoie de o schimbare tectonică printre celelalte monede din ECE (să zicem EUR/PLN peste 5,00 și EUR/HUF peste 400) pentru a vedea leul mai scăzut. O mână de ajutor o dă monedei naţionale contextul de lichiditate, care probabil se va transforma într-un deficit în martie, dacă nu deja în februarie. Lipsa lichidităţii va contribui la menţinerea unui curs de schimb stabil, dar am putea observa rate ale dobânzilor pe termen scurt destul de ridicate pentru o perioadă”, arată analiza ING Bank, coordonată de economistul şef al sucursalei din România, Valentin Tătaru.