Inflaţia la nivel global, cea mai mare din ultimii 50 de ani. Cât va mai dura şirul scumpirilor

Pentru Banca Centrală Europeană (BCE), înfiinţată în 1998 pentru a superviza moneda unică europeană, explozia inflaţiei este fără precedent.

„Actualele niveluri ale preţurilor la alimente şi bunuri industriale nu au mai fost înregistrate de la mijlocul anilor ’80”, a declarat preşedintele BCE, Christine Lagarde, la conferinţa care a avut loc în 29 iunie.

În egală măsură, „creşterea preţului relativ al energiei din ultimele luni este mult mai ridicată decât majorările individuale care au avut loc în anii ’70”, din cauza şocului aprovizionării cu petrol, a afirmat Lagarde.

Creşterea inflaţiei, care în iunie a ajuns la 8,6% în zona euro, era la finalul „unei secvenţe care se întâmplă într-o lume haotică”, a declarat pentru AFP Richard Baldwin, profesor de economie la Institutul Universitar din Geneva.

Alte articole

Lovitură pentru buzunarele românilor. Detaliul care demonstrează cu cât le-au scăzut lefurile DOCUMENT

Prețul energiei ar putea crește cu peste 50%, avertizează ING. Ce efect va avea acesta în creșterea inflației

Şocul aprovizionării, provocat de efectele pandemiei din 2020, a fost urmat de o „cerere deformată”, oamenii folosindu-şi banii mai mult pe achiziţionarea bunurilor, a explicat Baldwin. Acesta a adăuga că, în loc ca acest proces să se atenueze, invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă „o majorare semnificativă a preţurilor alimentelor şi energiei”, intensificând presiunile asupra inflaţiei.

Dar nu este vorba doar de energie. După ridicarea restricţiilor, consumatorii au revenit la sectorul serviciilor, în timp ce a fost eliberată cererea înfrânată pentru turism, observă Lagarde.

„Nu există niciun manual pentru această inflaţiei”, apreciază Baldwin.

Cât timp va rămâne aşa?

Cum nu se întrevede un final al războiului din Ucraina, perturbările provocate de aprovizionarea cu energie ar putea menţine preţurile ridicate ceva vreme de acum încolo. Factorii interni ar putea de asemenea majora rata inflaţiei, angajaţii cerând compensaţii şi salarii mai ridicate, pentru a face faţă creşterii costului vieţii. Presiunile vin şi în urma ratelor scăzute ale şomajului, angajaţii care cer creşterea salariilor, având mai multe pârghii.

Ce pot face băncile centrale?

Mesajul prezentat de băncile centrale este unul dintre cele mai puternice instrumente ale lor pentru calmarea pieţelor şi ţinerea sub control a preţurilor.

Dar actuala misiune „a devenit destul de dificilă în contextul cifrelor privind inflaţia ridicată” şi „oamenii simt zilnic inflaţia ridicată, când cumpără alimente sau merg la benzinării”, a declarat, pentru AFP, Isabel Schnabel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

„Putem face prea puţin în legătură cu actualul nivel al inflaţiei, dar vom lua măsuri decisive, astfel încât inflaţia să revină la ţinta noastră pe termen mediu, un nivel apropiat de 2%”, a afirmat Schnabel.

Cum controlează inflaţia ratele dobânzilor?

„Odată ce inflaţia a ajuns la acest nivel şi încep să crească aşteptările şi salariile, politica monetară trebuie să acţioneze”, a declarat, pentru AFP, Sebnem Kalemli-Ozcan, profesor de economie la Universitatea din Maryland.

Aceasta este ceea ce a plănuit să facă BCE, anunţând că se pregăteşte să majoreze dobânda de politică monetară în iulie, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Dar instituţia cu sediul la Frankfurt trebuie să fie atentă să nu sufoce complet creşterea economiei.

„Problema nu este dacă după un anumit timp vor scădea preţurile, ci ce se va întâmpla cu creşterea”, a subliniat Kalemli-Ozcan. De aceea se fac comparaţii cu situaţia din anii ’70 şi „tipul de situaţie stagflaţionistă”, unde inflaţia persistă în timp ce creşterea se reduce. „În Europa există riscul stagflaţiei”, a avertizat Kalemli-Ozcan.

Citeşte şi: Schimbări uriaşe pentru banii românilor. Avem DOCUMENTUL cu noile taxe şi impozite. Ce deduceri se fac la salarii