Îngheață conturile bancare. De ce se trezesc românii fără acces la banii de pe card

Îngheață conturile bancare în cazul unui deces, iar moştenitorii au acces mai greu la banii de pe carduri. Deținătorul supraviețuitor devine, în mod obișnuit, unicul proprietar al contului, dar pentru a avea acces la fonduri trebuie să prezinte băncii certificatul de deces și, uneori, alte documente de identificare.

Accesul la cont nu este întotdeauna imediat, deoarece banca poate decide înghețarea temporară a acestuia. Această măsură de protecție este luată pentru a preveni eventualele pretenții din partea moștenitorilor sau creditorilor titularului decedat. De aceea, este esențial ca deținătorul supraviețuitor să contacteze banca cât mai repede posibil, pentru a clarifica pașii necesari și a evita întârzieri în accesarea fondurilor.

Lovitură dură pentru toți românii care au card. Băncile au băgat comisioane la propriile bancomate. Ce taxă percep Raiffeisen și UniCredit

Un aspect important pe care trebuie să îl ia în considerare titularul supraviețuitor este existența eventualelor datorii asociate contului comun. În multe jurisdicții, ambii titulari ai contului sunt responsabili solidar pentru datoriile contractate, ceea ce înseamnă că banca poate cere achitarea acestora înainte de a debloca fondurile. Răspunderea exactă depinde de legislația aplicabilă și de termenii contractului bancar.

Alte articole

TAXĂ pentru cei care au cont la bancă. Decizie pentru cei care retrag numerar de la ATM sau ghișee. Unde se aplică deja

Românii cu bani pe card trebuie să știe. Greșelile care îți golesc rapid contul, nu e vorba de escroci

După gestionarea accesului la cont, deținătorul supraviețuitor poate solicita modificarea proprietății contului, eliminând numele titularului decedat sau adăugând un nou titular. Acest proces necesită, de obicei, prezentarea certificatului de deces și, în unele cazuri, un testament sau o declarație de moștenitori.

În general, deținătorul supraviețuitor devine unicul proprietar al contului, dar există situații în care moștenitorii defunctului pot revendica o parte din fonduri. Acest lucru se întâmplă, în special, dacă defunctul a contribuit majoritar la suma din cont, iar moștenitorii cer includerea banilor în masa succesorală. În astfel de cazuri, este posibil să fie necesară o procedură de succesiune pentru a decide cum vor fi împărțite fondurile.

Vezi și Tot ce trebuie să știi despre cardurile de cumpărături. Capcanele ascunse, pe care puțini clienți le cunosc

Cât de repede deținătorul supraviețuitor poate accesa banii depinde de politica băncii și de documentația depusă

Moștenitorii trebuie să prezinte documente care le atestă drepturile, cum ar fi o declarație de moștenitori sau un testament. De asemenea, în anumite situații, autoritățile fiscale pot considera că fondurile din contul comun fac parte din patrimoniul impozabil, fiind necesară consultarea unui specialist pentru clarificări.

Pentru a evita complicațiile în cazul decesului unuia dintre titulari, este recomandată o planificare financiară din timp. Aceasta poate include clarificarea responsabilităților prin contractul bancar, desemnarea beneficiarilor contului sau stabilirea unor condiții clare de utilizare printr-un document scris.

De asemenea, menținerea la zi a documentelor necesare, cum ar fi testamentele sau acordurile privind contul, poate facilita accesul și administrarea fondurilor pentru deținătorul supraviețuitor.

După câți ani se pierde dreptul la moştenire. Ce persoane sunt excluse de la moștenire, deși au calitatea de moștenitor

Dreptul la moștenire îl au rudele aflate în viață ale persoanei decedate, respectiv copiii și soțul supraviețuitor. În lipsa acestora, dreptul la moștenire îl au persoanele din grupa a II-a de moștenitori: părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora. Dacă nici aceștia nu există, la moștenire vin rudele din grupa a III-a – bunici sau străbunici ai persoanei decedate, care pot fi pe linie maternă sau paternă. Grupa a IV-a de moștenitori o reprezintă mătuși, unchi, veri primari sau frați și surori ai bunicilor, până la gradul al patrulea de rudenie.

De menționat că, dacă soția supraviețuitoare este însărcinată, drept de moștenitor are și copilul care urmează să se nască. Din cele patru clase de moștenitori, pot exista persoane excluse de la moștenire. Codul Civil vorbește despre „nedemnitate”, o sancțiune asociată unor fapte grave comise de către un moștenitor. Această calitate de moștenitor nedemn poate fi constatată fie de instanța de judecată, fie de notarul public, potrivit avocat-bucuresti.info

Calitatea de moștenitor nedemn îl au:

persoanele condamnate penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
persoanele condamnate penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a ucide un alt moștenitor;
moștenitorul care a distrus testamentul defunctului.

Citeste si TAXA SUCCESIUNE 2024. Cum ajungi la moştenirea de la „mătuşa Tamara” fără bătăi de cap. Acte necesare şi ponturi

Când se pierde dreptul de moștenire

Moștenitorul are la dispoziție un an, din momentul deschiderii succesiunii, pentru a accepta moștenirea. Acceptarea se face fie în mod expres, prin însușirea calității printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, fie în mod tacit, când din faptele și actele juridice realizate de cel care are dreptul de a moșteni rezultă intenția acestuia de a-și însuși titlul.

Persoana care nu acceptă moștenirea în termen de un an de la deschiderea succesiunii pierde dreptul de moștenitor, aceasta fiind considerată o renuțare tacită. Există, însă, și excepții, termenul de acceptare a moștenirii curgând începând cu alte momente, astfel:

Citeste si Cine stabileşte masa succesorală. Cum ajungi la moştenire, care este taxa de succesiune 2024

„a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;

b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;

c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;

d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.”

Odată acceptată moștenirea, dreptul de moștenitor nu se mai poate pierde niciodată.

Urmarește RomaniaTV.net și pe