INS: Abandonul şcolar, una dintre cele mai acute probleme ale învăţământului românesc

„Una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă învățământul din țara noastră este abandonul școlar, fenomen care generează efecte negative la nivel de individ și asupra întregii societăți. Motivația abandonului școlar, potrivit cercetărilor statistice în domeniu, o reprezintă, cel mai frecvent, situația economică precară, mediul familial dezorganizat, exodul părinților în străinătate și lipsa locurilor de muncă atractive pentru tineri„, se arată în documentul INS.

Conform publicației „Proiectarea populației școlare din România la orizontul anului 2060”, în anul 2013/2014, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,5% (1,3% în învățământul primar și 1,9% în învățământul gimnazial). Cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a înregistrat în învățământul postliceal și de maiștri, de 7,9%. În cadrul învățământului liceal și profesional, în anul școlar 2013/2014 rata abandonului a fost de 2,9%.

„În varianta constantă, numărul populației rezidente preșcolare și școlare de 0-23 ani ar urma să cunoască o diminuare, de la 3,7 milioane persoane în anul 2015, la 2,1 milioane persoane în anul 2060. Pe grupe de vârstă, cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%). Cea mai mică scădere se va înregistra la grupa elevilor de 15-18 ani, cu 39,9% (de la 692,9 mii elevi la 416,1 mii elevi). Pe sexe, scăderea populației preșcolare și școlare ar fi mai mare pentru populația rezidentă feminină (-42,6%) decât pentru cea masculină (-42,3%). În profil teritorial, scăderea populației preșcolare și școlare va fi resimțită în toate județele. Cele mai mici scăderi relative (sub 22,0%) se vor înregistra în județele Ilfov (-21,6%) și Brașov (-20,7%). Județul care ar înregistra cea mai mare diminuare a populației preșcolare și școlare este județul Gorj (-69,8%)„, potrivit documentului INS.

Printre cele mai afectate județe de scăderea populației preșcolare și școlare se vor număra Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Mehedinți, Olt și Vâlcea (cu peste 60%). Județele mai puțin afectate, care vor înregistra reduceri între 23,0% și 30,0%, vor fi Bacău, Constanța, Neamț, Sibiu și Suceava.

Alte articole

„Reforma administrativă” a lui Bolojan: din 25.000 de posturi tăiate, aproape 18.000 sunt în învăţământ, în timp ce la Curtea de Conturi, CCR, Administraţia Prezidenţială sau Secretariatul General al Guvernului, numărul de posturi ocupate a crescut

Daniel David și-a dat DEMISIA. Ministrul Educaţiei nu a acceptat să taie fonduri şi locuri bugetate de la universităţi. Cine îl va înlocui

CITEŞTE ŞI: Klaus Iohannis, în prima zi de şcoală: Educaţia este calea spre succes, nu corupţia, nepotismul, şmecheria