Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul al treilea din acest an a fost de 295216,8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul al doilea din acest an şi cu 8,1% faţă de trimestrul al treilea din anul trecut.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c. a fost de 866299,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de aceeași perioadă din anul trecut. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea din acest an a fost de 322788,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,4% faţă de trimestrul trei din anul trecut.

Alte Articole

S-au împlinit 10 ani de când băiatul lui Florin Călinescu ...

Marcel Boloş: ”Supraimpozitarea celor care comercializează ...

Preţul mediu de export al gazelor va fi mai mult decât dublu ...

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c. a fost de 819042,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,1% faţă de aceeași perioadă din anul trecut, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: Prime de Crăciun 2021. Veşti bune pentru angajaţi, cine încasează şi al 13-lea salariu

La creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c., contribuţii pozitive mai importante au avut comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+2,0%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%, apoi industria (+1,3%), cu o pondere de 19,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,1%, agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,1%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, cu 23,2%. O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,8%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 9,0%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,5% contribuind cu +4,6% la rata de creştere a PIB

– Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 6,2% contribuind cu +1,5% la rata de creştere a PIB

– Variaţiei stocurilor (+3,0%).

Un impact negativ l-a avut exportul net (-1,9%), consecinţă a creşterii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 13,8% corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (16,7%).

Potrivit celui mai recent comunicat Eurostat din luna octombrie 2021 privind evoluţia nivelului de îndatorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului 2021, România s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB, după Estonia (19,6% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (26,2% din PIB), Suedia (37,9% din PIB), Danemarca (39,7% din PIB), Republica Cehă (42,7% din PIB), Letonia (43,3% din PIB) şi Lituania (44,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90,9% din PIB).

Citeşte şi: FMI avertizează: economia mondială ar putea avea o scădere de 6% în următorii 10 ani şi omenirea s-ar putea confrunta cu un „Zid al Berlinului digital”