INS: În România, un sfert din întreprinzători suferă de foame şi o treime sunt restanţieri la facturile casei

Din datele prezentate de INS în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România” (publicată pe site-ul instituţiei) reiese că majoritatea patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

Spre exemplu, 23,5% din întreprinzători au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”. Desigur, în cealaltă „tabără” se regăsesc – potrivit INS – restul de 66,5% care nu au probleme cu procurarea unei hrane consistente. Acelaşi sondaj, efectuat în anul anterior, arăta că doar 19% din întreprinzători se aflau situaţia de a nu-şi putea procura hrana.

În cadrul sondajului din 2017, mai mult de un sfert (25,2%) din întreprinzătorii care locuiesc în mediul urban şi 21,8% din cei care locuiesc în mediul rural au declarat că suferă de foame, nepremiţându-şi „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”.

Referitor la cheltuielile casei, 36,7% din întreprinzători au declarat că nu le pot acoperi la timp (42,9% în mediul urban şi 30,3% în mediul rural). Potrivit INS, 19% sunt restanţieri la întreţinere, 19% nu-şi pot plăti la timp factura la energie şi 13% rămân în urmă cu plata abonamentului la telefon.

Alte articole

Aproape un milion de pensionari se află în pragul sărăciei. Statistica sumbră a guvernării „pe austeritate”

Salarii mai mari cu peste 100 de lei net. Domeniile cu cele mai mari venituri, potrivit INS

Oamenii de afaceri – „lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia studiului citat – au fost întrebaţi şi în ce condiţii locuiesc. Răspunsurile consemnate de INS arată că în total 17,4% din aceştia „nu pot menţine o temperatură adecvată în locuinţă”, în această situaţie fiind 14,4% din întreprinzătorii care locuiesc în mediul urban şi 20,6% din cei care locuiesc în mediul urban.

Mai mult, 27,6% din locuinţele patronale sunt „fără baie sau duş” şi 29,7% sunt „fără grup sanitar”, se mai arată în studiul INS. În mediul urban, 20,4% din locuinţele întreprinzătorilor sunt „fără baie sau duş”, respectiv 20,9% sunt „fără grup sanitar”, iar în mediul rural 34,9% din locuinţele întreprinzătorilor sunt „fără baie sau duş”, respectiv 38,7% sunt „fără grup sanitar”.

Referitor la dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată, 8,3% din întreprinzători au declarat că nu-şi permit achiziţia unei maşini de spălat rufe, 15,3% nu-şi permit achiziţia unui calculator şi 31,3% nu pot achiziţiona un autoturism.

Per total, 46% din întreprinzători au declarat că acoperă „cu dificultate” şi „cu mare dificultate” cheltuielile curente, iar 21% le acoperă „uşor” şi „foarte uşor”.

În fine, 62,3% din întreprinzătorii chestionaţi de INS (55,6% în mediul urban şi 69,3% în mediul rural) au declarat că nu-şi pot permite „plata unei vacanţe de o săptămână”.

Statisticile prezentate de INS creionează, astfel, portretul unui patron năpăstuit de sărăcie şi necazuri, prin contrast cu imaginea de om bogat şi prosper din percepţia generală. Aşadar, patronul (minoritar, e adevărat) din statistici este într-o oarecare măsură flămând, în casa lui nu-i de găsit vreo maşină de spălat, cadă, duş sau grup sanitar, iar în garaj – nicio maşină. Este restanţier la întreţinere, nu-şi permite o vacanţă şi, în general, acoperă cu greu cheltuielile curente.