INS: În România, un sfert din întreprinzători suferă de foame şi o treime sunt restanţieri la facturile casei

Din datele prezentate de INS în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România” (publicată pe site-ul instituţiei) reiese că majoritatea patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

Spre exemplu, 23,5% din întreprinzători au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”. Desigur, în cealaltă „tabără” se regăsesc – potrivit INS – restul de 66,5% care nu au probleme cu procurarea unei hrane consistente. Acelaşi sondaj, efectuat în anul anterior, arăta că doar 19% din întreprinzători se aflau situaţia de a nu-şi putea procura hrana.

În cadrul sondajului din 2017, mai mult de un sfert (25,2%) din întreprinzătorii care locuiesc în mediul urban şi 21,8% din cei care locuiesc în mediul rural au declarat că suferă de foame, nepremiţându-şi „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”.

Referitor la cheltuielile casei, 36,7% din întreprinzători au declarat că nu le pot acoperi la timp (42,9% în mediul urban şi 30,3% în mediul rural). Potrivit INS, 19% sunt restanţieri la întreţinere, 19% nu-şi pot plăti la timp factura la energie şi 13% rămân în urmă cu plata abonamentului la telefon.

Alte articole

Veste proastă pentru angajaţii din România. Cu cât au scăzut salariile înainte de măsurile de austeriate preconizate

Pensii 2025. Anunţ de ultimă oră pentru 4,9 milioane de pensionari. Date oficiale de la INS

Oamenii de afaceri – „lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia studiului citat – au fost întrebaţi şi în ce condiţii locuiesc. Răspunsurile consemnate de INS arată că în total 17,4% din aceştia „nu pot menţine o temperatură adecvată în locuinţă”, în această situaţie fiind 14,4% din întreprinzătorii care locuiesc în mediul urban şi 20,6% din cei care locuiesc în mediul urban.

Mai mult, 27,6% din locuinţele patronale sunt „fără baie sau duş” şi 29,7% sunt „fără grup sanitar”, se mai arată în studiul INS. În mediul urban, 20,4% din locuinţele întreprinzătorilor sunt „fără baie sau duş”, respectiv 20,9% sunt „fără grup sanitar”, iar în mediul rural 34,9% din locuinţele întreprinzătorilor sunt „fără baie sau duş”, respectiv 38,7% sunt „fără grup sanitar”.

Referitor la dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată, 8,3% din întreprinzători au declarat că nu-şi permit achiziţia unei maşini de spălat rufe, 15,3% nu-şi permit achiziţia unui calculator şi 31,3% nu pot achiziţiona un autoturism.

Per total, 46% din întreprinzători au declarat că acoperă „cu dificultate” şi „cu mare dificultate” cheltuielile curente, iar 21% le acoperă „uşor” şi „foarte uşor”.

În fine, 62,3% din întreprinzătorii chestionaţi de INS (55,6% în mediul urban şi 69,3% în mediul rural) au declarat că nu-şi pot permite „plata unei vacanţe de o săptămână”.

Statisticile prezentate de INS creionează, astfel, portretul unui patron năpăstuit de sărăcie şi necazuri, prin contrast cu imaginea de om bogat şi prosper din percepţia generală. Aşadar, patronul (minoritar, e adevărat) din statistici este într-o oarecare măsură flămând, în casa lui nu-i de găsit vreo maşină de spălat, cadă, duş sau grup sanitar, iar în garaj – nicio maşină. Este restanţier la întreţinere, nu-şi permite o vacanţă şi, în general, acoperă cu greu cheltuielile curente.