INS: Mai mult de jumătate din cheltuielile populaţiei au fost alocate pentru consum. Cheltuielile lunare reprezintă 86% din venituri

Pe de altă parte, cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia unei locuinţe sau pentru cumpărarea de acţiuni reprezintă numai 0,5% din totalul cheltuielilor gospodăriilor.

Anul trecut, cheltuielile lunare totale pentru o gospodărie au fost, în medie, de 3.667 lei (1.407 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,2% din nivelul veniturilor totale.

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%)”, precizează INS.

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2018, în termeni nominali, 4.251 lei pe gospodărie şi 1.631 lei pe persoană, cea mai importantă sursă de venit fiind salariile (67,2% din total venituri).

Alte articole

INS: Ce salariaţi au primit mai mulţi bani pe card în ultima lună

BNR atrage atenţia: consumul depăşeşte veniturile, adică românii cheltuiesc mai mult decât câştigă. Ar putea fi un indicator al revenirii muncii la negru

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.920 lei lunar pe gospodărie (1.504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 lei lunar pe gospodărie (127 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,4%).

Potrivit sursei citate, mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor.