Însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson, întâlnire la Guvern cu Robert Cazanciuc

Discuţia dintre oficialul american şi ministrul Justiţiei a avut loc în contextul în care Curtea Constituţională a stabilit că articolele din noul Cod de procedură penală care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale, pentru că restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă, iar Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că sunt necesare modificări printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

Potrivit unor surse politice, reprezentanţii SUA susţin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru corelarea Codului penal cu legea supremă, în conformitate cu decizia CCR.

Plenul Curţii Constituţionale a constatat, joi,  că, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede şi durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri.

CITEŞTE ŞI Nouă întâlnire între Guvern şi misiunea FMI, la Palatul Victoria

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

„Caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor articolului 53 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.

Judecătorii CCR au stabilit, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolelor 211 – 217 din Codul de procedură penală, care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune.

Direcţia Naţională Anticorupţie pa propus ca măsura controlului judiciar să fie dispusă pentru 60 de zile şi prelungită succesiv pentru aceeaşi perioadă, dar nu mai mult de doi ani, solicitând ministrului Justiţiei să fie făcute aceste modificări legislative, după decizia Curţii Constituţionale.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis o scrisoare ministrului Justiţiei, în care susţine necesitatea unei intervenţii legislative urgente care să modifice dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune şi să reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, procedura şi durata maximă pentru care pot fi prelungite

În opinia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile şi prelungit succesiv pentru aceeaşi perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depăşească doi ani.

În scrisoarea transmisă ministrului Justiţiei, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie notează că adoptarea recentei decizii poate da naştere unor vulnerabilităţi în cauzele penale aflate în curs şi în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar. Astfel, există riscul ca inculpaţi a căror libertate de mişcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi să părăsească teritoriul ţării, îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal.

„Având în vedere că pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârşirea unor infracţiuni grave şi care beneficiază de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea în rândul publicului impresia că inacţiunea autorităţilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală”, se mai arată în comunicatul citat.

Procurorul şef al DNA apreciază că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.