Inscop: Noul PNL conduce în ceea ce priveşte intenţiile de vot ale românilor. PMP – scădere DRAMATICĂ

Noul PNL, format prin fuziunea dintre PNL și PDL, conduce în ceea ce privește intențiile de vot cu 44,7% (față de 44,2% în februarie și 41,7% în decembrie 2014). Pe locul al doilea se clasează Alianța PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre opțiuni (37,4% în februarie și 38,8% în decembrie 2014). UDMR este cotat cu 5,2% din voturi, față de 5% în februarie 2015 și 5,1% în decembrie 2014.

SONDAJ CSCI. PSD şi PNL, umăr la umăr în intenţia de vot. Klaus Iohannis, pe primul loc la încredere

Uniunea este urmată de Partidul Mișcarea Populară cu 2,8% (față de 4% în februarie 2015 și 5,6% în decembrie 2014), PLR cu 2,2% (3,3% în februarie 2015 și 3,3% în decembrie 2014), PRM cu 2% (1,1% în februarie 2015 și 1,2% în decembrie 2014).

PPDD ar obține 1% din voturi (față de 1,4% în februarie 2015 și 2,3% în decembrie 2014), în timp ce 1% dintre respondenți ar vota cu PNȚCD (0,9% în februarie 2015 și 0,6% în decembrie 2014).

Alte articole

Sorin Grindeanu pune tunurile pe premier: Îmi fac autocritica, nu am anticipat că Ilie Bolojan nu are nicio treabă cu economia

Sorin Grindeanu, noi atacuri la adresa lui Bolojan şi la Târgovişte: „Ştiu, îmi spune mama. Nu putem fi prizonierii unei guvernări care ia pâinea de pe masa românilor!”. Liderii locali au cerut fie ieşirea de la guvernare, fie eliminarea USR din Coaliţie

Proporția celor care declară că ar vota cu o altă formațiune politică este de 2% (2,7% în februarie 2015 și 1,4% în decembrie 2014). Declară că nu s-au hotărât 25%, față de 15,5% în februarie 2015 și 16,1% în decembrie 2014. Aleg varianta ‘nu merg la vot’ 8,2%, față de 6,9% în februarie 2015 și 4,7% în decembrie 2014. Procentul nonrăspunsurilor este de 6%, față de 4,3% în februarie 2015 și 3,7% în decembrie 2014.

„Cea mai interesantă informație furnizată de măsurarea intenției de vot pentru partide în perspectiva alegerilor parlamentare este creșterea ponderii nehotărâților cu aproape 10 procente, de la 15,5% în februarie la 25% la sfârșitul lunii aprilie. Explicațiile pentru această evoluție pot fi cel puțin două: pe de o parte, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul electoral de la finalul anului 2014 (alegerile prezidențiale), identificarea partizană a populației tinde să se estompeze, ceea ce duce, evident, la scăderea intenției declarate de vot pentru un partid sau altul; pe de altă parte, un alt factor de influență poate fi legat de starea generală de dezamăgire a populației față de toate partidele — lucru remarcat de indicatorul ‘încredere în partide politice’, care, practic, s-a prăbușit în aprilie la un minim istoric — ceea ce poate alimenta bazinul unor nehotărâți aflați probabil în așteptarea unor formule politice noi; acest lucru este susținut de datele care indică o disponibilitate ridicată a românilor de a vota un partid politic nou”, susțin autorii sondajului.

Sondaj Inscop. Peste jumătate dintre români sunt PENTRU reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Sondajul a fost realizat de Inscop Research la comanda „Adevărul” în perioada 23-30 aprilie. Volumul eșantionului a fost de 1.085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.