Instanţa a decis desfiinţarea instituţiei consilierului de etică. Care sunt acuzaţiile asociaţiilor de magistraţi

„Admite acţiunea. Anulează Hotărârea nr. 434/17.05.2016 emisă de Secţia pentru judecători a CSM. Suspendă executarea Hotărârii nr. 434/17.05.2016 până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze”, se arată în hotărârea pe care Curtea de Apel Bucureşti a dat-o luni. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată în 15 zile.

Este vorba despre hotărârea privind reglementarea instituţiei consilierului de etică şi procedura de selecţia a acestora. Asociaţiile de magistraţi au atacat decizia la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti la data de 29 iulie, susţinând că nu este legală din mai multe considerente.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţin în sesizarea înaintată instanţei că „fără o fundamentare legală reală, s-ar ajunge, în mod efectiv, la crearea unor structuri paralele şi la acordarea unor competenţe extinse consilierilor de etică, pe baza cărora aceştia pot întreprinde demersuri concrete cu privire la statutul unor magistraţi, pornind de la propriile aprecieri. O astfel de situaţie ar conduce la efecte negative vizibile în rândul colegilor dintr-o instanţă, cu consecinţa perturbării activităţii – în contextul volumului mare de muncă şi al complexităţii acesteia, astfel cum rezultă nu numai din rapoartele privind starea justiţiei, întocmite de CSM, ci şi din actele publicate pe site-urile instanţelor –, cu atât mai mult cu cât exercitarea atribuţiilor eclectice ale consilierilor de etică ar avea loc anterior analizării legalităţii Hot. CSM, de către instanţă. S-ar crea, astfel, premisele pentru ca un terţ faţă de actul de justiţie, şi anume, consilierul de etică, să poată interveni, din oficiu, în activitatea judiciară desfăşurată de judecător, o activitate esenţialmente independentă, garantată ca atare la nivel constituţional”, scrie Mediafax.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Asociaţiile spun că Secţia pentru judecători a CSM a reglementat o instituţie care nu se regăseşte nici în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, nici în Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precizând că la baza deciziei secţiei ar fi trebui să stea o dispoziţie legală.

Alte articole

Decizie în procesul pentru anularea decretului prin care a fost desemnat premier Siegfried Mureșan! Ce au hotărât judecătorii

O nouă amânare în dosarul lui Călin Georgescu, acuzat că ar fi încercat să dea o lovitură de stat. Suveranistul taie și spânzură în prima declarație de după cele 24 de ore petrecute în arest: „Sita cerne. Lumea este mică, Dumnezeu este mare”

„Se creează cadrul în care un terţ faţă de actul de justiţie, şi anume, consilierul de etică, din oficiu, poate interveni în activitatea judiciară desfăşurată de judecător, o activitate esenţialmente independentă, garantată ca atare la nivel constituţional. (…) Evaluarea etică încalcă flagrant independenţa judecătorului, acesta fiind vulnerabilizat faţă de justiţiabilii cărora le-a soluţionat litigiul, prin instituirea unor consilieri de etică, hotărârea judecătorească pronunţată putând fi pusă la îndoială sub aspectul credibilităţii, din punct de vedere moral”, se precizează în document.

De asemenea, magistraţii sunt de părere că se creează un sistem oficial de informatori.

„Nu este lămurită nici modalitatea de informare a consilierului de etică şi nici baza legală pe care acest personaj se va sprijini atunci când, în îndeplinirea atribuţiilor sale, poate aborda orice judecător de la instanţele vizate „ … în diferite probleme de etică, din oficiu sau la cerere”. Se creează, prin urmare, un sistem oficial „de informatori”, la nivelul instanţelor vizate, legalizat prin intermediul Hotărârii nr. 434/2016, în măsură să reclădească intenţiile unui regim trecut, ale unui sistem care, la data elaborării, s-a bazat, la rândul lui, pe demersuri de informare, justificate pe intenţii de bună – credinţă. Acest sistem de informatori va fi întemeiat pe surse care vor putea fi utilizate oricând împotriva fiecărui judecător „sfătuit” de un consilier de etică”, explică asociaţiile.

Pe de altă parte, membri ai Secţiei pentru judecători fac referire la hotărârea de guvern din august privind privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, în se prevăd obligaţii pentru toate autorităţile şi instituţiile publice, printre care existenţa unor coduri de etică.