Potrivit portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova a admis, joi, plângerile formulate de Lavinia Săniuță și de Giovana Soare împotriva ordonanței de dispunere a controlului judiciar emisă, la data de 28 octombrie, de procurorii DNA Ploiești, scrie Agerpres

Astfel, instanța a desființat în parte ordonanța în cauză, înlăturând obligația de a nu desfășura activități în calitate de funcționar în cadrul SC Apa Nova SA București și al agenților economici din cadrul Grupului Veolia România și menținând restul dispozițiilor.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Decizia Tribunalului Prahova este definitivă.

Lavinia Săniuță și Giovana Soare au fost puse sub control judiciar în dosarul Apa Nova, ele fiind acuzate de cumpărare de influență, violarea vieții private, favorizarea infractorului, evaziune fiscală, în formă continuată și spălare a banilor, respectiv complicitate la cumpărare de influență, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și complicitate la spălarea banilor.

În ordonanța de dispunere a controlului judiciar, procurorii DNA Ploiești, care instrumentează dosarul Apa Nova, au dispus obligația ca cele două să nu desfășoare activități în calitate de funcționar în cadrul SC Apa Nova SA București și al agenților economici din cadrul Grupului Veolia România.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, la nivelul SC Apa Nova București SA a fost instituit un serviciu de securitate format din foști lucrători ai serviciilor de informații care efectuează filaje și interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic și care încearcă în acest mod să țină sub control divulgarea de către angajații companiei de date care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate.

În același scop, în cursul anului 2010 a fost încheiat contractul cadru cu SC SIS Strategy SRL, administrată de Teodor Sterian, finul omului de afaceri Ovidiu Semenescu, având ca obiect efectuarea de filaje și interceptări ilegale, în interesul persoanelor care controlau Apa Nova București.

Procurorii DNA susțin că, în perioada 2010 — 2015, contractele având acest obiect au fost semnate de directorii Bruno-Daniel-Paul Roche, Laurent Lalague și Lavinia Săniuță.

‘În perioada 2010 — 2015, Roche Bruno-Daniel-Paul, Laurent Lalaue și Săniuță Lavinia Teodora, în calitate de directori ai SC Apa Nova SA București, au dispus măsuri de supraveghere, monitorizare și interceptare ilegale a angajaților SC Apa Nova SA București, exercitate în baza unor contracte încheiate între această din urmă firmă, pe care au reprezentat-o, și SC SIS Strategy SRL, societate specializată în desfășurarea acestor activități, administrată de Teodor Sterian, finul lui Semenescu Ovidiu Traian, modalitate în care au ținut sub control divulgarea de către angajații companiei de date, care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate de aceasta’, se arată în comunicatul citat.

Potrivit DNA, din 15 iunie 2015, de când a preluat funcția de director general al Apa Nova București, Săniuță a ‘relaționat’ cu Teodor Sterian privind montarea sistemelor de supraveghere în birourile firmei și primirea rapoartelor periodice, întocmite pe baza filajelor și interceptării ilegale a angajaților companiei.

‘Este de remarcat faptul că, (…) după ce lucrătorii DNA — Serviciul Teritorial Ploiești au ridicat prima dată documente de la sediul SC Apa Nova SA, a fost provocat în mod intenționat un incident, în urma căruia persoanele din conducerea SC Apa Nova SA, potențiali martori în cauză, au aflat că există posibilitatea reală să fi fost monitorizați prin interceptarea convorbirilor și filaj, situație care le-a accentuat starea de teamă’, se precizează în comunicat.

De asemenea, suspectul Laurent Lalague, în calitate de director financiar, respectiv director general al SC Apa Nova SA București, a pretins, în perioada 2011 — 2013, directorului general al unei societăți comerciale și a primit de la acesta, în mai multe rânduri, sume de bani cuprinse între 50.000 euro și 150.000 euro, în total minimum un milion de euro, pentru ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să dispună ca Apa Nova București să atribuie lucrări respectivei firme.

Banii pretinși de Laurent Lalague erau remiși în numerar prin intermediul lui Teodor Sterian, persoană indicată în acest sens chiar de către Lalague.

Procurorii DNA Ploiești susțin, totodată, că Lavinia Săniuță, în calitate de director Apa Nova, le-a impus angajaților companiei să sprijine activitatea ilegală desfășurată de inculpatul Ovidiu Semenescu în interesul firmelor din grupul Veolia.

‘Astfel, directorul general Săniuță Lavinia Teodora a solicitat directorului financiar să ascundă un contract încheiat cu o anumită firmă, în baza căruia Semenescu Ovidiu Traian ar fi primit suma de 4.000.000 lei’, spun anchetatorii.

Potrivit acestora, în perioada 2014-iunie 2015, în calitate de director general adjunct al Veolia România și, din 15 iunie 2015 director general Apa Nova București, Lavinia Săniuță a dat sume importante de bani lui Ovidiu Semenescu, urmare a unei înțelegeri prealabile avută cu acesta, sub forma unor contracte încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de Semenescu, de Vlad Moisescu și de Costin Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate.

Sumele de bani ar fi fost date pentru ca Semenescu să intervină, personal sau prin intermediul altor persoane, la reprezentanții unor instituții publice din România, în beneficiul agenților economici ai grupului de firme Veolia Franța, din care face parte și Apa Nova București.

Unele plăți aferente acestor contracte au fost autorizate de Lavinia Săniuță în perioada menționată.

‘Banii astfel plătiți au reprezentat, de fapt, contravaloarea influenței și intervențiilor exercitate de către Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin la nivelul instituțiilor publice, cu referire în special la Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București, Primăria Generală a Capitalei și Consiliul General ale municipiului București, în favoarea firmelor din Grupul Veolia și în special a SC Apa Nova SA București’, se arată în documentul citat.

De asemenea, DNA Ploiești susține că, în perioada 2011-2015, Bruno Roche, Laurent Lalague și Lavinia Săniuță, în calitate de administratori ai Apa Nova București și directori generali ai societății, ultima dintre aceștia și în calitate de director general adjunct al Veolia România, în complicitate cu Semenescu, Moisescu și Giovana Soare, au participat la circuite comerciale și financiare fictive ce au avut ca scop înregistrarea în contabilitatea SC Apa Nova SA București a unor achiziții fictive, având ca obiect presupuse prestări de servicii și achiziții mărfuri, de la mai multe firme.

‘Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze SC Apa Nova SA București, utilizând ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil și a TVA-ului de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale ‘tip fantomă’. După alimentarea conturilor, au avut loc imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicația ‘achiziții mărfuri’, s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri’, susțin procurorii.

Totodată, Giovana Soare, director general adjunct al Apa Nova de la începutul anului 2014, este acuzată că, în urma unei înțelegeri prealabile avută cu Semenescu, a semnat, din partea SC Veolia Apă Servicii SRL București, la care nu avea nicio calitate, o serie de contracte și alte documente contabile, încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de Semenescu, Moisescu și Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate.

În cauză, prejudiciul minim stabilit în dauna statului, ca urmare a infracțiunii de evaziune fiscală, este în sumă de 24.691.980 lei (echivalentul a 5.545.146 euro) reprezentând impozit pe profit și TVA , iar prejudiciul stabilit ca urmare a infracțiunii de spălare a banilor este de 76.545.141,23 lei (echivalentul a 17.294.819 euro).