Instanţa supremă sesizează CCR privind atribuţiile Secţiei speciale pentru magistraţi, într-un dosar al lui Sebastian Ghiţă

La termenul de marţi al procesului în care Sebastian Ghiţă este judecat alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Ploieşti, un procuror de la Parchetul General a ridicat o excepţie cu privire la neconstituţionalitatea art. 88 (1) alin. 6 şi art. 88 (8) alin. 1 lit. d) din Legea nr. 304/2004. Aceste articole se referă la competenţa SIIJ de a retrage apelurile şi recursurile în dosarele aflate în instanţe.

„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 (1) alin. 6 şi art. 88 (8) alin. 1 lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificate prin art. 14 pct. 4 şi 6 din OUG nr. 7/2019 formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Judiciară, Serviciul judiciar penal. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Judiciară”, se arată în decizia Instanţei supreme.

Art. 88 (1) alin. 6 prevede: „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la ‘procurorul ierarhic superior’ în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, iar art. 88 (8) alin. 1 lit. d) stipulează: „Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie sunt următoarele: (…) d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit OUG nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie”.

Pe de altă parte, Instanţa supremă a amânat pentru 28 iunie pronunţarea unei decizii definitive în dosar, după ce SIIJ a anunţat că retrage apelul în această cauză. Judecătorii au de îndeplinit o simplă formalitatea, respectiv să menţină decizia de achitare dată în acest dosar pe 14 iunie 2018 de un complet de trei judecători de la Instanţa supremă.

Alte articole

”Blat” Bolojan-CCR? Judecătorii Curții Constituționale nu sunt vizați de proiectul privind pensiile magistraților!

Plafonul de 12 salarii pentru concedieri este neconstituţional

În plus, judecătorii se vor pronunţa şi pe o cerere a procurorului de şedinţă privind disjungerea dosarului şi continuarea procesului în cazul săvârşirii de către Sebastian Ghiţă a infracţiunii de şantaj, parte civilă fiind Theodor Berna, patronul firmei Tehnologica Radion SRL. Procurorul a motivat cererea sa prin faptul că Theodor Berna trebuie să spună dacă este de acord cu retragerea apelului de către SIIJ.

Pe 14 iunie 2018, un complet de trei judecători l-a achitat pe Sebastian Ghiţă pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În acelaşi dosar, au fost achitaţi în primă instanţă şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar: Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Conform procurorilor anticorupţie, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.

Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.

„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţineau procurorii.

Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă se află în Serbia. El a fugit din ţară în decembrie 2016 şi are pe rolul instanţelor şi parchetelor din România mai multe dosare penale.