Insula Iubirii, mai mult decât o simplă emisiune. Psihologul Cristina Danilov explică mecanismul din spatele show-ului: „Astfel de emisiuni oferă un tip de «dopamină ieftină»”

Emisiunea a influențat mult felul cum majoritatea își încep săptămână. Fie că oamenii se adună în localuri sau în propriile locuințe, aceștia comentează și interpretează fiecare episod. Psihologul Cristina Danilov explică succesul din spatele emisiunii și susține că este un mecanism foarte simplu: oamenii se raportează la ce văd și își găsesc o formă de validare comparându-se cu participanții.

Cristina Danilov explică faptul că reality show-urile rămân extrem de populare pentru că s-au transformat într-o formă de divertisment aproape de neînlocuit pentru mulți oameni. Potrivit acesteia, astfel de emisiuni oferă un tip de „dopamină ieftină”, ușor accesibilă, care acționează ca o supapă de scăpare din rutina zilnică sau din presiunea realității în care trăim. Psihologul subliniază că aceste formate devin un refugiu mental temporar, o lume alternativă în care dramele altora captează atenția și ne distrag de la propriile probleme.

„Unul dintre motivele pentru care aceste emisiuni au priză atât de mare este mecanismul subtil de auto-validare prin comparație. În mod inconștient, spectatorii ajung să se simtă mai bine cu viața lor observând haosul, greșelile și eșecurile altora. În fața unor comportamente impulsive, alegeri greșite sau reacții dramatice prezentate în show, privitorul capătă o senzație de superioritate sau, cel puțin, de ușurare. Gândul «măcar nu sunt în locul lor» oferă, la nivel inconștient,  o formă de alinare, o consolare aproape terapeutică”, a precizat Cristina Danilov, potrivit Ziarul de Iași.

Citește și: Noi detalii despre criminalul din Mureș. Emil Gânj este de negăsit de 20 de zile. Ce spune ministrul Internelor, Cătălin Predoiu, despre anchetă

Alte articole

Cristina Scarlevschi, ispita de la Insula Iubirii, ascunde o poveste de viață dramatică. Abia acum s-a aflat ce a făcut cu banii strânși pentru înmormântarea fiului decedat

Cum arăta Ella de la ”Insula Iubirii” înainte să se ”tuneze”. Operațiile au schimbat-o radical!

Lucruri rușinoase sunt privite acum cu admirație

Psiholoaga explică faptul că, într-un peisaj unde spectacolul este pus mai presus de autenticitate, comportamentele scandaloase, agresivitatea verbală sau fizică, limbajul obscen și atitudinile hipersexualitate nu doar că sunt tolerate, ci ajung să fie aplaudate, promovate și integrate într-o „normalitate” mediatică. Această schimbare afectează profund percepția colectiva: lucruri care erau rușinoase odată, marginalizate sau inacceptabile, acum sunt primite cu indiferență sau chiar admirație, pe principiul „așa e lumea acum” sau „bine i-a făcut”. Mai mult, participanții care afișează astfel de comportamente ajung adesea să fie recompensați social, deși în alte contexte aceleași gesturi ar fi aspru criticate sau sancționate.

„Reality show-urile nu sunt doar o formă de divertisment pasiv, ci un mecanism psihologic de echilibrare emoțională pentru un public adesea frustrat, obosit de atâtea informații politice, de haosul în care trăiește, sau dezamăgit de propria viață”, arată Danilov, potrivit sursei citate.

Psihologul Cristina Danilov adaugă că mulți oameni, chiar și după încheierea sezonului, rămân ancorați emoțional în poveștile și personajele emisiunii, în loc să se concentreze pe propria viață și să repare ceea ce este deteriorat în ea. În loc să caute propriul succes, ajung să se bucure de reușitele participanților. Psihologul subliniază că unii își amintesc cu intensitate de personaje precum Costel, Cristi sau Isabel, stau noaptea frământându-se și suspinând pentru ei, dar uită de propriile responsabilități, de proprii copii, de problemele din propriul lor cuplu, potrivit sursei citate.

Citește și: Cele mai mari şi cele mai mici pensii în Europa. Pe ce loc se situează România

De ce nu e bine să te compari cu participanții de la Insula Iubirii?

Cristina Danilov explică faptul că, atunci când o persoană devine anxioasă, nervoasă sau neliniștită în lipsa acestor emisiuni, iar vizionarea lor se transformă într-o nevoie compulsivă, este posibil să fie vorba despre o tulburare de control al impulsurilor. Aceasta mai atrage atenția că, deși avem tendința să ne comparăm cu participanții pentru a ne simți mai bine, acest mecanism poate fi dăunător: apar complexe sau percepții distorsionate despre ce înseamnă normalitatea și poate scădea stima de sine.

De asemenea, aceasta spune că atunci când cineva ajunge să trăiască emoțiile personajelor ca și cum ar fi ale sale,  bucurându-se sau suferind intens odată cu ele, poate fi un semn al unei fragilități emoționale sau al unei deconectări de la propria viață, potrivit sursei citate.

În final, ea avertizează că oamenii consumă ceea ce li se oferă, dar important este să o facă cu moderație.