INTERCEPTĂRI în dosarul Referendumului: Marian Oprişan şi mai mulţi primari, înregistraţi de anchetatori

Numele lui Marian Oprişan figurează şi pe lista persoanelor care au dat declaraţii de martori în acest dosar, informează Agerpres.

Astfel, declaraţia preşedintelui CJ Vrancea apare consemnată la data de 26 februarie 2013, Marian Oprişan fiind propus să fie audiat şi de ÎCCJ cu ocazia judecării cauzei.

Şi primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, apare în dosar ca martor audiat în 8 februarie şi urmând a fi citat şi de instanţă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CITEŞTE ŞI: STENOGRAME. Dragnea: Organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe!

Alte articole

Cum arată și cu ce se ocupă în prezent Liliana Ștefan, fosta soție a lui Dan Bittman: „Intenționez să pun bazele unei școli”

Ce spune Alexandra Căpitănescu despre „Bangaranga”, piesa care a dus Bulgaria pe primul loc la Eurovision 2026: „Este produsă de un român”

Potrivit rechizitorului, ca urmare a solicitării DNA – Serviciul Teritorial Galaţi formulată în 13 august 2012, Tribunalul Galaţi a admis în parte cererea de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor efectuate telefonic, prin fax, e-mail şi în mediu ambiental.

Au fost emise autorizaţii care au vizat convorbirile şi comunicările următoarelor persoane: Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea, Valentin Biznă, primarul localităţii Tulnici, Ion Petre şi Iulian Nica, primarul şi viceprimarul oraşului Panciu, Vasile Grosu şi Aurel Hărăbor, primarul şi viceprimarul comunei Suraia, precum şi preşedinţii mai multor secţii de votare.

În cazul lui Marian Oprişan, autorizaţiile emise de Tribunalul Galaţi au vizat convorbiri telefonice, comunicaţiile fax şi e-mail pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la 13 august 2012 până la 11 septembrie 2012, inclusiv.

De asemenea, ca urmare a solicitării DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei formulată în 3 septembrie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor efectuate telefonic, în mediu ambiental, luare de imagini, localizare şi urmărire GPS, fiind emise autorizaţii în acest sens. Printre persoanele vizate: Liviu Dragnea, Marin Almăjanu, în prezent deputat PNL, Victor Drăguşin, primarului municipiului Alexandria, Daniel Răboj, primarul comunei Bragadiru, Valentin Boboc, în prezent deputat PSD.

Tot în rechizitoriu apare că Liviu Dragnea a fost scos de sub urmărire penală pentru celelalte infracţiuni de care iniţial fusese acuzat.

„Relativ la celelalte infracţiuni reţinute în sarcina lui Liviu Dragnea, respectiv art. 323 pct. 1 din C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000 şi art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, apreciem că probele strânse în cauză nu sunt suficiente şi convingătoare pentru a justifica, în privinţa lor, emiterea unui act de inculpare în cauză, motiv pentru care se va dispune scoaterea de sub urmărire penală a înv. Nicolae-Liviu Dragnea raportat la acest fapte penale”, se arată în document.

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, alături de alte 74 de persoane, de procurorii anticorupţie, în dosarul privind fraudarea referendumului organizat anul trecut pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Liviu Dragnea este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Iniţial, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pe 6 septembrie 2012, pentru săvârşirea a patru infracţiuni: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; asociere pentru săvârşirea de infracţiuni; instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane; instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.