Intervenţie în premieră pentru bolnavii cu fibrilaţie atrială, la un spital privat din Capitală

Diagnosticat în urmă cu un an şi jumătate, bărbatul ajunsese să ia 18 pastile pe zi, dat fiind faptul că, pe lângă fibrilaţie atrială, suferă şi de alte patologii asociate. Doar pe anticoagulante Velcovici Schmidt dădea lunar 250 de lei, dar suma de 10.000 de euro, pe care i-au solicitat-o medicii de la spitalul privat nu i s-a părut prea mare, deşi efortul financiar a fost unul consistent.

"Doar în 2013 am făcut patru episoade de fibrilaţie atrială. Unii nu simt nimic, dar eu mă panicam, senzaţiile se acutizau şi îmi era frică. În acele momente, inima bate ca un motor în trei timpi, cu patru pistoane. Am plătit 10.000 de euro, dar se merită pentru că această intervenţie mi-a salvat viaţa. Cu fibrilaţie trăieşti, problema apare când se coagulează sângele şi rişti să faci comoţie", a declarat Velcovici Schmidt, potrivit adevarul.ro.

Deşi intervenţia a durat doar 45 de minute, bărbatul a preferat să fie adormit. După ce a ieşit din sala de operaţie, la scurt timp putea să se plimbe şi să citească, iar internat a stat cu totul 48 de ore.

"Nu se simte nicio durere. În afară de vânătaia care îţi rămâne în locul inciziei, nu se simte nimic", a completat bărbatul.

"De foarte mulţi ani, cel puţin în domeniul cardiologiei intervenţionale, nu se mai face performanţă în sistemul de stat. Ea se face în centrele private şi mai ales în acest spital", a comentat doctorul Dan Deleanu, cel care a coordonat intervenţia, adăugând că unitatea sanitară privată nu se află în relaţie contractuală cu Casa de Sănătate şi că pacienţii ştiu din start care sunt preţurile practicate pentru astfel de intervenţii non-invazive.

Prin urmare, din cei 10.000 de euro pe care un bolnav îi achită, CNAS nu decontează nimic. De altfel, procedura, care are la bază patru studii clinice derulate la nivel mondial, este singura alternativă la tratamentul medicamentos cu anticoagulante. Dacă la noi intervenţia la care a fost supus Velcovici Schmidt a fost o premieră naţională, procedura nu este folosită la capacitate maximă nici în străinătate.

"Primul pacient a fost operat prin 2006. Sunt studii care compară succesul acestei intervenţii care, faţă de tratamentul obişnuit, scade mortalitatea şi reduce riscul de a dezvolta complicaţii cum sunt emboliile periferice şi cele cerebrale. Oricum, riscul de fibrilaţie creşte odată cu vârsta", a explicat şi doctorul Oren Iancovici.