Învăţământul urmează să fie adaptat cerinţelor pieţei muncii şi centrat pe dezvoltarea personală şi socială

În vederea atingerii acestui obiectiv, actul normativ stabilește patru obiective specifice, cu ținte strategice aferente și direcții de acțiune concrete care vizează în principal creșterea ratei de ocupare a tinerilor, creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic, reducerea abandonului școlar și creșterea promovabilității examenului de bacalaureat de către absolvenții acestei forme de învățământ, precum și creșterea participării și facilia adulților la învățământul pe tot parcursul vieții, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Primul obiectiv strategic este legat de Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii, având ca țintă:

– creșterea ratei de ocupare a tinerilor între 20 și 34 de ani necuprinși în forme de educație și formare la 63% până în 2020 (față de 57,2% în 2014).

Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice:

Alte articole

Vești proaste pentru români. Guvernul pregătește noi creșteri de taxe

Ministrul Educației: ”Rata abandonului școlar este foarte mare. Vorbim de sute de mii de copii care nu au ajuns în sistemul educațional”

– creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020 (față de 49,8% în 2014) și

– creșterea ratei de participare a adulților la învățământul pe tot parcursul vieții la 10% în 2020 (de la 1,5% în 2014)

Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionale, având ca ținte strategice:

– reducerea ratei abandonului școlar din învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional la 2% în 2020 (de la 4,2% în 2014)

– creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat în rândul absolvenților învățământului liceal tehnologic la 60% în 2020 (de la 45% în 2014)

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

– creșterea numărului total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltare a spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020 (de la 40.000 în 2014)

– creșterea numărului total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020 (de la 2.800 în 2014).

Strategia educației și formării profesionale este complementară Strategiei Naționale pentru învățarea pe tot parcursul vieții 2015-2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și ia în considerare prioritățile stabilite în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, propunând o viziune globală asupra dezvoltării și consolidării formării profesionale inițiale și continue.

Măsurile propuse în cadrul strategiei urmăresc adaptarea planurilor de acțiune sectoriale pentru formare profesională la cerințele pieței muncii, crearea de rețele parteneriale între școli pe domenii specifice de formare profesională și stimularea parteneriatelor public-privat printr-o implicare activă a firmelor și furnizorilor de formare profesională în procesele de reînnoire și inovare curriculară și în definirea competențelor și a calificărilor relevante pentru integrarea pe piața forței de muncă.

De asemenea, din perspectiva calificărilor și competențelor, strategia propune o abordare corelată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării și echității sociale, care să susțină grupurile sociale dezavantajate, subreprezentate și care nu au dobândit calificare profesională recunoscută, astfel încât acestea să fie integrare într-o formă de învățare inițială sau continuă, adaptată necesităților individuale. Printre grupurile-țintă vizate sunt tinerii între 15 și 24 de ani care nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională, persoane confruntate cu perioade de tranziție pe piața forței de muncă și persoane cu vârstă de peste 50 de ani.

Astfel, vor fi sprijiniți 30.000 de elevi prin finanțarea instruirii practice, 42.000 de elevi prin finanțarea nevoilor de cazare și masă, tineri din mediul rural și din medii defavorizate, tineri cu dizabilități sau cu deficiențe, populația roma, tineri cuprinți în învățământul profesional în campusurile școlare sau în centrele de formare.

Actul normativ detaliază, de asemenea, mecanismul de monitorizare a implementării strategiei, care include un Sistem Informatic de Management pentru înregistrarea, stocarea și analiza datelor referitoare la educația și formarea profesională.
Costul total estimat al implementării strategiei pentru perioada 2016-2020 este de 1,8 mld. lei. Estimarea s-a făcut pe baza informațiilor privind disponibilitatea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții, a proiecțiilor privind beneficiarii acestor fonduri în perioada 2016-2020, precum și a previziunilor bugetului național.

Strategia educației și formării profesionale din România a fost elaborată pornind de la o analiză a sistemului de educație și formare profesională, precum și de la recomandările europene în domeniu și vizează două obiective majore. Pe de o parte, asigurarea deschiderii sistemului de educaţie şi formare profesională către toţi tinerii, precum şi asigurarea accesului egal la educaţie, în special pentru grupurile cu riscuri particulare. Pe de altă parte, strategia își propune continuarea măsurilor în domeniul formării profesionale pentru asigurarea unui învăţământ adaptat cerinţelor pieţei muncii şi centrat pe dezvoltare personală şi socială.

Citeşte şi Klaus Iohannis şi Adrian Curaj conectează cercetarea românească din ţară şi din diaspora