Invazie de urși la Predeal! Localnicii și turiștii sunt terorizați: „Pur și simplu e ireal, nu exista casă, pensiune fără gard electric. Am primit de două ori Ro Alert într-o noapte”

Descrierea postării, „Situația este atât de gravă încât străzile devin pustii după lăsarea întunericului”, a stârnit un val de comentarii. Localnicii spun că problema a scăpat de sub control și cer intervenții radicale, în timp ce alții susțin că „viața în orașe de munte aduce cu ea și interacțiuni cu animalele sălbatice”.

Turiștii care au trecut recent prin stațiune vorbesc despre o stare permanentă de teamă.

„Pur și simplu e ireal, nu exista casă, pensiune fără gard electric și într-o noapte am primit de două ori Ro-Alert”, povestește unul dintre ei, potrivit Adevărul

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Primarul din Predeal, Sorin Ioan Ciobanu, admite că apariția urșilor în oraș a devenit o obișnuință, însă nu este de părere că localnicii sunt paralizați de frică.

Alte articole

Un tânăr de 18 ani a atacat un elev de 16 ani cu un cuțit. Procurorii cer arestarea acestuia

Scandal în Parlamentul din Republica Moldova. Primarul Chișinăului a fost luat cu forța de la tribună și scos din sală

„Nu este normal, dar este obișnuit. Urșii ăștia au împărțit lumea în două. Sunt unii care ne urmăresc pe stradă și nu ne lasă să facem intervenții asupra urșilor și sunt alții care ne încurajează să omorâm urșii. Noi nu suntem pregătiți mental ca primarul și viceprimarul să alerge noaptea după urși prin pădure”, spune edilul, explicând că autoritățile locale încearcă să gestioneze situația cu resurse limitate.

Citeste si Un cioban a omorât cu toporul un urs care-i ataca oile. Acum are dosar penal de braconaj / Ro-Alert din cauza urşilor la Vidraru

În același timp, Ciobanu admite faptul că oamenii sunt cei care au invadat habitatul animalelor.

„Practic noi ne-am dus către urși, nu urșii au venit către noi”, a declarat edilul.

Problema este complicată și de conflictul juridic privind noile cote de vânătoare. Parlamentul adoptase o lege care permitea împușcarea a 859 de urși anual, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan.

Șeful statului a invocat lipsa unor studii științifice clare și riscul încălcării legislației europene de protecție a speciilor. Până la decizia CCR, autoritățile pot interveni doar în cazuri urgente.

Biologul Cristian-Remus Papp, reprezentant al WWF România și cadru didactic la UBB Cluj, spune că simpla creștere a cotelor de vânătoare nu va rezolva problema. El susține că ani la rând s-a practicat un „management de tip farming”, prin hrănirea excesivă a urșilor pentru a crește populația și numărul trofeelor de vânătoare.

În paralel, multe localități au probleme grave cu gestionarea deșeurilor, ceea ce atrage animalele tot mai aproape de oameni.

Citeste si Nicușor Dan a atacat la CCR legea care majorează cota de intervenție la urșii bruni pentru 2026

„Urșii s-au învățat cu hrana de origine antropică, facilă, îi vedem în stațiuni”, explică specialistul. Acesta este de părere că soluția este reprezentată de intervenții rapide asupra exemplarelor periculoase, cât și de măsuri preventive, precum containere anti-urs, monitorizare activă și educarea populației.

„Cum se poate rezolva? Să nu inducem noi această creștere, și din păcate ăsta e rezultatul practicii din ultimii 20, chiar 30 de ani. S-a practicat un management de tip farming, adică să existe o progenitură cât mai mare, exemplare cât mai multe și mai valoroase. Și asta s-a făcut prin suplimentarea de hrană în foarte multe puncte de hrănire.

Practic, fiecare fond cinegetic, mai ales din zona montană și pe urmă și zona de deal, au oferit în continuare tone de boabe de porumb. Și asta nu face altceva decât să crească numărul puilor. În loc să avem unu, doi pui la ursoaică, frecvent vedem patru, chiar și cinci. Adică s-a dereglat inclusiv biologia speciei și sigur că asta e o strategie de supraviețuire.

În momentul în care o specie sălbatică are la dispoziție hrană din abundență, automat numărul puilor va crește. Pentru că acum avem, acum trebuie să ne reproducem,  că nu știm mâine ce va fi„, afirmă Papp.