Iohannis cere reexaminarea modificărilor la Legea vânătorii şi a fondului cinegetic

„Legea transmisă spre promulgare aduce o serie de modificări și completări Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi considerăm că sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice și, în consecință, să antreneze declanșarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. De asemenea, în opinia noastră, Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma transmisă la promulgare, ridică și probleme de ordin tehnic — legislativ, precum și de respectare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor”, se arată în cererea de reexaminare, semnată miercuri de președintele Iohannis, potrivit Agerpres.

Astfel, se arată că prin modificările aduse prevederilor articolului 4 alineatul (1) din Legea nr. 407/2006 (Art.I pct. 2 din legea transmisă la promulgare) se înlătură pentru vânători obligația de a avea consimțământul proprietarului terenului pe care se desfășoară vânătoarea, al asociației de proprietari sau al celui mandatat de aceștia în acest scop, instituindu-li-se astfel vânătorilor un drept de servitute legală asupra terenurilor aflate în proprietatea altor persoane.

„Considerăm că o astfel de prevedere contravine flagrant dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituția României, republicată”, se precizează în cererea de reexaminare.

Totodată, se constată că dreptul de proprietate este încălcat și prin introducerea la articolul 15 din Legea nr. 407/2006 a alineatului (72) art. I pct. 18 din lege, potrivit căruia „Proprietarii și administratorii terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice au obligația de a permite amplasarea gratuită a instalațiilor vânătorești temporare, care nu afectează folosința de bază a terenurilor”.

Alte articole

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

„În consecință, considerăm că modificările și completările dispozițiilor menționate anterior, dar și ale celor conexe acestora afectează grav dreptul de proprietate și, prin urmare, se impune reanalizarea acestora în acord cu prevederile Constituției”, subliniază șeful statului în cererea de reexaminare.

El mai constată că prin modificarea Anexei 1 a Legii nr. 407/2006 perioadele de vânătoare pentru o serie de specii de păsări au fost prelungite iar o asemenea reglementare contravine legislației europene în materie și poate conduce la declanșarea de sancțiuni pentru statul român.

În document se menționează că emiterea OUG nr. 102/2010 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 — prin care au fost stabilite actualele perioade de vânătoare — a fost determinată de declanșarea unei proceduri de infringement împotriva țării noastre, Comisia Europeană reținând că „prin stabilirea unor perioade de vânătoare care nu asigură un regim complet de protecție, România nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 7 alin. (4) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice”.

„Or, prelungirea perioadei de vânătoare pentru aceste specii de păsări, care, în țările vecine, membre ale Uniunii Europene, este interzisă complet — speciile respective fiind considerate un bun public de interes național și internațional — ar avea ca efect juridic, practic, revenirea la reglementarea anterioară, situație ce este susceptibilă să atragă declanșarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. Prin urmare, ținând cont de faptul că România a transpus deja în legislația națională Directivele și Regulamentele europene în materia vânătorii și a protecției speciilor cinegetice, atât prin OUG nr. 102/2010, cât și prin OUG nr. 154/2008 — aceasta din urmă fiind încă în dezbaterea Parlamentului—, precum și de prevederile articolului 148 alineatul (4) din Constituția României, potrivit căruia ‘Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării’, considerăm că promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 în forma actuală nu este oportună, întrucât ar putea expune România unei serii de sancțiuni financiare și administrative”, se arată în cererea de reexaminare.

Totodată, se semnalează că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic în forma transmisă la promulgare cuprinde 63 de modificări și completări asupra unei legi care conține numai 58 de articole, arătându-se că această modalitate de intervenție legislativă substanțială asupra unui act normativ contravine prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora: „Modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepția generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuiește cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat”.

În acest sens, președintele Iohannis consideră că nici sub aspectul condițiilor de elaborare a actelor normative legea nu poate fi promulgată. În plus, se indică faptul că această modalitate tehnic-legislativă defectuoasă utilizată la elaborarea prezentei inițiative legislative s-a reținut și în Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului care, în calitate de primă Cameră competentă, a respins această lege.

„Din această ultimă perspectivă, considerăm că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată”, conchide președintele Iohannis.