Iohannis, la Memorialul „Yad Vashem”: Toleranţa şi respectul pentru semeni se sădeşte de la vârste fragede

„Respingerea antisemitismului, a xenofobiei, a urii rasiale, a discriminării şi intoleranţei începe cu o cunoaştere solidă a realităţilor istorice care au dus la astfel de atrocităţi. Toleranţa şi respectul pentru semeni se sădeşte de la vârste fragede, iar şcoala are un rol fundamental în acest caz. Luând în considerare aceste lucruri, în calitate de preşedinte al României voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la Bucureşti. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înfiinţarea în România a unui muzeu al evreilor şi Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând”, a afirmat Iohannis, după ce a vizitat Memorialul „Yad Vashem”.

El a subliniat că un astfel de muzeu este o „sursă nesperată de educaţie pentru democraţie”.

„Importanţa şi utilitatea unui muzeu de talia şi prestigiul ‘Yad Vashem’ este că generează automat întrebări despre cum a fost posibilă comiterea unor asemenea atrocităţi, de către cine şi mai ales de ce. Aşadar, profesorii şi elevii români ar putea avea acasă un astfel de muzeu, unde să vină şi să înveţe despre Holocaust. România a făcut foarte multe lucruri la nivelul memoriei instituţionale, al legislaţiei şi al instituţiilor statului, dar un astfel de muzeu ar produce transformări acolo unde aceste instrumente nu ajung întotdeauna, şi anume în planul mentalităţilor societăţii”, a arătat şeful statului, relatează Agerpres.

Preşedintele a mai spus că un astfel de muzeu ar avea misiunea „să vorbească despre libertate, drepturile omului şi valorile europene”.

Alte articole

Israelul loveşte principalul aeroport din Yemen, într-un atac aerian împotriva houthi

Nou atac al Israelului asupra Fâşiei Gaza, soldat cu 44 de morţi, dintre care cel puţin 3 copii

„Un astfel de muzeu nu este o instituţie a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă şi arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranţă, rasism, ură şi discriminare reprezintă ameninţări la adresa democraţiei”, a explicat Iohannis.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a mulţumit Israelului pentru sprijinul acordat în urma tragediei din Colectiv

Şeful statului a subliniat că ar fi o formă de responsabilitate şi de recunoştinţă să fie arătaţi şi salvatorii români din timpul Holocaustului.

„Au existat români, pe care nu îi ştim încă azi, dar care au dat dovadă de solidaritate umană. Ei şi-au riscat libertatea şi viaţa pentru a salva de la moarte semeni evrei sau romi. Gesturile lor curajoase reprezintă pentru noi un exemplu. Îmi doresc ca, în anii ce vin, în paralel cu comemorarea victimelor, să încercăm să cunoaştem cât mai mulţi dintre bravii cetăţeni români care au făcut astfel de gesturi în timpul războiului”, a spus Iohannis.

El a precizat că în acest sens va încuraja autorităţile române, în special Institutul ‘Elie Wiesel’, să facă un efort concertat şi să descopere cât mai mulţi salvatori români.

„Făcând această minimă reparaţie, România va putea arăta şi o altă faţetă a istoriei sale”, a spus preşedintele Iohannis.

Preşedintele a descris vizita la Memorialul Holocaustului, pe care l-a catalogat o „piesă de valoare unică a umanităţii”, drept o experienţă extrem de emoţionantă şi tulburătoare.

„Am adus aici un pios omagiu tuturor victimelor acestei mari tragedii a secolului XX. Nu cred că există semeni care să păşească aici şi să nu interiorizeze ce a însemnat genocidul evreiesc. Holocaustul este unic şi nu poate fi uitat, iar vizita de azi mi-a întărit convingerea că educaţia continuă reprezintă instrumentul fundamental pentru a evita astfel de crime odioase în viitor”, a spus şeful statului.

Iohannis a menţionat că a văzut în cadrul muzeului foarte multe obiecte donate de comunităţi sau organizaţii evreieşti din România. „Am contribuit şi noi la acest uimitor muzeu. Am făcut ce am putut pentru ca memoria victimelor să nu se piardă”, a adăugat el.

Şeful statului a menţionat că marţi România preia, într-o ceremonie care va avea loc la Berlin, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.

„Cele două momente de astăzi (…) înseamnă că noi ca naţiune ne opunem ignorării deliberate a trecutului, înseamnă totodată că nu ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate şi responsabilitate”, a susţinut el.

Klaus Iohannis a arătat că vizita sa în Israel şi preluarea preşedinţiei Alianţei arată cât de angajată este România pe calea asumării trecutului comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, protejării moştenirii culturale evreieşti.

„Nu sunt multe state care au reuşit ce am reuşit noi într-un timp atât de scurt. Prin tot ce am făcut în ultimii zece ani în privinţa comemorării şi cunoaşterii Holocaustului statul român a dovedit pe deplin că şi-a însuşit lecţia trecutului. România a devenit un model şi un exemplu de bune practici pe plan european în acest domeniu”, a mai spus el.

Preşedintele a vizitat Memorialul „Yad Vashem” împreună cu soţia sa şi cu delegaţia oficială din care fac parte miniştrii Educaţiei, Adrian Curaj, şi Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu. Iohannis a participat la ceremonia „Aprinderii Flăcării Veşnice” în Sala aducerii aminte, unde a depus o coroană de flori şi a ţinut un moment de reculegere.

Anterior, şeful statului român a depus o coroană de flori la mormântul lui Theodor Herzl.

Klaus Iohannis se va întâlni marţi cu liderul opoziţiei parlamentare, preşedintele Partidului Muncii, Isaak Herzog, şi cu preşedintele Knessetului (Adunarea Legislativă), Yuli Edelstein. El va vizita, împreună cu soţia sa, Aşezământul Bisericii Ortodoxe Române.