Iolanda Balaş-Soter a fost înmormântată cu onoruri militare

Coşciugul a fost acoperit cu drapelul României şi în faţa era un tablou reprezentând-o în tinereţe pe fosta atletă.

Procesiunea în rit catolic a început la ora 12.00 în faţa capelui din interiorul cimitirului şi a durat aproximativ 30 de minute.

Soldaţii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul au tras trei focuri de armă, după care s-a intonat imnul de stat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La ceremonia de înhumare au fost prezenţi mai mulţi oameni de sport printre care fostele atlete Gabriela Szabo, Violeta Beclea, Monica iagăr şi Constantina Diţă, preşedintele CSA Steaua, George Boroi, preşedintele de onoare al FC Steaua, Viorel Păunescu, preşedintele Federaţiei Române de Atletism, Sandu Ion, preşedintele Comitetului Olimpic Sportiv şi Român, Alin Petrache, ministrul Tineretului şi Sportului, Elisabeta Lipă, fostul canoist Ivan Patzaichin, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Handbal, Cristian Gaţu şi antrenorul lotului feminin de gimnastică al României, Octavian Bellu.

Alte articole

Horoscop iunie 2026. Gemenele Timofte anunţă vești neașteptate, noi iubiri și oportunități uriașe. Răsturnări de situație pentru câteva semne zodiacale

VIDEO Merz și Macron, păpuși Muppets! Ironizați după incidentul dronei căzute la Galați, într-un clip devenit viral. Cum îl amenință pe Putin

Iolanda Balaş-Soter a decedat, vineri, la ora 15.10 la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias din Capitală, din cauza unei suferinţe severe, a declarat pentru News.ro, directorul medical, dr. Dana Safta.

Ea a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 şi la ediţia următoare de la Tokyo, în proba de săritură în înălţime.

În carieră, ea a stabilit 14 recorduri mondiale, de la 1,75 la 1,91 metri, între 1956 şi 1961.

În palmaresul ei mai figurează două medalii de aur, la Campionatele Europene de atletism de la Stockholm în 1958 şi Belgrad în 1962, precum şi o medalie de argint la CE de la Berna în 1954.

Iolanda Balaş s-a retras din activitatea competiţională în anul 1967, ca urmare a unei accidentări la tendonul lui Ahile al piciorului de bătaie.