Ion Iliescu, acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Dosarul Revoluţiei a fost retrimis în instanţă

Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat miercuri retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

03 aug. 2022, 12:34
Ion Iliescu, acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Dosarul Revoluţiei a fost retrimis în instanţă

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii. Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

„În noul rechizitoriu avem persoane trimise în judecată: pe Ion Iliescu, fost preşedinte al României, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, şi generalul în retragere Rus Iosif Pop, fost comandant al Aviaţiei Militare. În sarcina inculpaţilor sunt reţinute infracţiuni contra umanităţii prevăzute de articolul 439 literele a, g, I şi k din Codul Penal”, a anunţat, miercuri, procurorul general Gabriela Scutea.

Ea a adăugat că, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu,în 5 aprilie 2019, în privinţa căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut neregularităţi şi că nu se poate trece la începerea judecăţii, sunt necesare unele precizări.

„Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21 martie 2022, după ce dosarul a fost restituit fizic de la Înalta Curte la data de 14 februarie 2022. Actele de urmărire penală necesare, conform dispoziţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de cinci luni şi 15 zile. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul din 2019 nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanţă şi să finalizeze urmărirea penală. Doresc să subliniez că o eventuală repartizare a cauzei către un alt procuror ar fi însemnat un volum de muncă şi de timp foarte mare, necesar nu numai pentru studiul iniţial al dosarului, obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi în mod nejustificat durata cercetărilor”, a explicat Scutea.

Potrivit procurorului general, „concepţia rechizitoriului este centrată pe acţiunile intervenite în perioada 22 decembrie – 30 decembrie 1989, după părăsirea sediului Comitetului Central al PCR de către Nicolae Ceauşescu. Doctrina internaţională privitoare la binele împotriva umanităţii în legătură cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale stabileşte că sunt exoneraţi în mod explicit militarii care săvârşesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acţiune. Într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba persoanei care a dat respectivul ordin”.

„Se impune o clarificare în privinţa cercetării evenimentelor care au constituit Revoluţia Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul a 4.544 de dosare penale. Foarte multe dintre aceste dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dar istoric trebuie subliniat că în 112 dosare Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, dintre care 25 au fost generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili”, a precizat Gabriela Scutea.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prin rechizitoriul Secţiei parchetelor militare nr. 11/P/2014 din 29 iulie, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia română din decembrie 1989”, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Ion Iliescu – fost preşedinte al României; Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi Iosif Rus – general (rtr.) – fost şef al Aviaţiei Militare, fiecare pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute şi pedepsite de art. 439 alin. 1 lit. a,g,i şi k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

„Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN. Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Aceleaşi fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, scrie în document.

La rândul său, Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

„Aceste conduite au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Totodată, aceleaşi fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, arată procurorii.

De asemenea, generalul (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

„Aceste conduite au avut drept consecinţe întreţinerea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. Totodată, aceleaşi fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, se mai arată în comunicat.

PICCJ menţionează că prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019, Secţia Parchetelor Militare a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 al.1 lit. a, g, i şi k Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din 9 octombrie 2020 a judecătorului de Cameră Preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, dosar 1045/1/2019/a1, s-a dispus admiterea, în parte, a cererilor şi excepţiilor invocate şi pe cale de consecinţă s-a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al PÎCCJ-SPM.

Încheierea motivată s-a transmis PÎCCJ-SPM, pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.

Prin încheierea nr. 288 din 21 mai 2021 s-a dispus restituirea la PÎCCJ-SPM, a cauzei privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie  2019 al acestei unităţi de parchet.

Prin încheierea nr. 15/C din 10 noiembrie 2021 a Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul ÎCCJ, dosar nr. 1045/1/2019/a1, s-a dispus respingerea contestaţiilor formulate de PÎCCJ – SPM, precum şi de celelalte persoane vătămate/ părţi civile, ca neîntemeiate, menţinându-se încheierea atacată, respectiv restituirea cauzei la parchet în vederea reluării urmăririi penale.

Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit în februarie 2022 la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.


loading...
Partenerii noștri