"Iordania are o mare responsabilitate față de refugiații sirieni în regiune. Totuși, noi ne-am atins limitele", a subliniat regele."Iordania face tot posibilul pentru a-i ajuta pe refugiați, dar aceasta nu se va face în niciun caz în detrimentul iordanienilor și al securității lor", a adăugat el.
Regatul hashemit face față unei sosiri masive de refugiați după declanșarea conflictului sirian în 2011. Potrivit ONU, această țară a primit circa 630.000 de sirieni înregistrați de Înaltul Comisariat pentru Refugiați UNHCR, dar Amman-ul îi evaluează la peste 1,3 milioane.
Alarmându-se de "consecințele crescânde ale afluxului de refugiați sirieni", suveranul a invitat "comunitatea internațională să fie un partener cu parte întreagă pentru a împărți această responsabilitate, căci este vorba într-adevăr despre o criză internațională".
"Din nefericire, ajutorul pe care l-am primit din partea comunității internaționale nu a depășit deocamdată 35% din costul primirii refugiaților. Restul a fost acoperit de Iordania", și-a exprimat el regretul.
Citeşte Serviciul german de informaţii interne: Islamiştii recrutează migranţi din centrele de refugiaţi
Situația umanitară este în special îngrijorătoare la frontiera iordaniană, unde zeci de mii de sirieni sunt blocați din 21 iunie, data unui atentat sinucigaș care a ucis șapte militari. În urma acestui atac, Amman-ul a stabilit acolo o "zonă militară închisă" și a blocat ajutorul umanitar.
Regele a afirmat în interviu că această decizie a fost luată după informații primite despre prezența unor elemente extremiste printre refugiații care vin în această zonă deșertică.
"Securitatea noastră națională rămâne prioritatea noastră", a declarat Abdallah al II-lea, adăugând că țara sa ar fi dispusă să ajute la un transfer al acestor refugiați blocați la frontieră spre "orice țară dornică să-i primească".
De la stabilirea acestei "zone militare închise", doar un "ajutor urgent" a putut fi acordat de organisme ale ONU în 4 august.
facebook
twitter
