IPJ: Peste 400 de persoane cercetate, 27 de grupări destructurate, aproximativ 6.800 de percheziţii informatice

În cele zece luni, poliţiştii au înregistrat 3.268 de sesizări penale privind infracţiuni din domeniul „cybercrime”, în urma anchetelor fiind destructurate 27 de grupări infracţionale.

În dosarele deschise de anchetatori au fost puse sub acuzare 422 de persoane, dintre care 171 suspectate de infracţiuni informatice au fost reţinute, 142 arestate şi 109 puse sub control judiciar.

Poliţiştii au făcut 6.876 de percheziţii informatice şi 619 de percheziţii domiciliare, iar pentru recuperarea prejudiciilor cauzate au fost instituite măsuri asiguratorii asupra a 12 imobile, 20 de autoturisme, a peste 200.000 de lei , 200.000 de euro şi a 374.000 de dolari, a precizat Poliţia Română.

În anul 2015, Poliţia Română a soluţionat primul caz de manipulare a unui bancomat, iar în 4 ianuarie 2016 au fost arestate opt persoane implicate în acest caz, cetăţeni români şi moldoveni. Aceştia ar fi folosit un soft de tip malware, pentru a sustrage bani din bancomat.

Alte articole

Marius Voineag îşi prezintă ultimul bilanţ în calitate de procuror general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: „DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă. DNA a redevenit o structură care atrage profesionişti. Acest lucru este esenţial”

Tânăra care și-a aprins țigara cu portretul în flăcări al ayatollahului a devenit simbolul protestelor din Iran. Peste 2.500 de persoane și-au pierdut viața în urma revoltelor sociale

În ce priveşte fraudele pe internet, infractorii vizează platforme de comerţ, unde postează anunţuri de vânzări fictive, de la autoturisme, maşini agricole, bunuri de lux, echipamente electronice, la închirieri imobile şi la vacanţe.

Un alt gen de fraude informatice sunt cele în care sunt vizate societăţile comerciale, în urma cărora sunt transferate sume importante de bani din contul firmelor în contul unor destinatari frauduloşi.

Fraudele cu instrumente de plată electronică se manifestă în mediu online, prin producerea de echipamente destinate contrafacerii instrumentelor de plată electronică, compromiterea cardurilor utilizate la alimentarea cu combustibil sau în domeniul atacurilor de tip phishing, potrivit Poliţiei Române.

Accesul la sisteme informatice, cu depăşirea măsurilor de securitate poate fi urmată de alte activităţi infracţionale, precum modificarea sau alterarea de date informatice, instalare de programe maliţioase, perturbarea gravă a funcţionării sistemelor informatice.

Frauda de tip „scrisoare nigeriană” constă în trimiterea unui mail prin care se transmite informaţia că o persoană necunoscută, din străinătate, de regulă dintr-o ţară africană, este moştenitoarea unei averi importante (câteva milioane de euro), însa pentru a intra în posesia moştenirii, are nevoie ca suma respectivă de bani să fie încasat printr-un intermediar, adică utilizatorul adresei de mail care va primi pentru acest serviciu un bonus substanţial. După mai multe mail-uri schimbate cu potenţialul moştenitor, victima va fi informată, că pentru a intra în posesia banilor, banca a solicitat ca acesta să efectueze o plată, reprezentând comisioanele necesare în vederea deblocării sumei.

Pe acelaşi tipar se merge şi în situaţia mesajelor de tip spam, când se transmite informaţia că o persoană a câştigat o sumă de bani fără a participa la o tragere la sorţi, dar pentru a intra în posesia acesteia, este necesar să se plătească un comision sau taxe de administrare.

Poliţia recomandă ca, înainte de a efectua tranzacţii online, să fie verificate cât mai amănunţit produsul şi legitimitatea site-ului sau serviciului oferit.

Dacă este utilizat un serviciu de tip „escrow”, trebuie verificat dacă site-ul şi compania sunt legitime. Dacă este un site de licitaţii, este recomandat să se verifice istoricul vânzătorului şi feedback-ul oferit acestuia de către alţi cumpărători.

Înainte de a introduce datele cardului bancar, trebuie verificat dacă site-ul este securizat: în stânga sus va apărea un lăcăţel care va indica faptul că site-ul este securizat, iar adresa lui va începe cu HTTPS.

Cei care efectuează plăti online trebuie să deţină un sistem de operare şi un antivirus actualizat, iar firewall-ul să fie activat. Există programe informatice care pot înregistra caracterele tastate, astfel datele cardului bancar, precum şi alte date de identificare sau autentificare pot ajunge în posesia unor persoane neautorizate, atenţionează Poliţia Română.

„Nu deschideţi ataşamente primite de la persoane necunoscute, acestea pot conţine viruşi sau programe de tip malware. Parolele la conturile existente de mail ar trebui schimbate în mod regulat, acestea fiind de preferat să conţină minimum opt caractere, cifre şi litere, caractere mari şi mici”, mai recomandă Poliţia.

În situaţia în care se primesc mail-uri prin care se se solicită datele cardului bancar, pentru actualizare sau pentru diferite scopuri, acestea nu trebuie validate, întrucât banca nu va solicita niciodată prin mail aceste date.

„Dacă veţi da click pe linkul din mail, veţi fi, cel mai probabil, direcţionaţi către un site de tip phishing, care imita site-ul real al băncii unde vi se va cere să introduceţi datele cardului”, explică Poliţia Română.