Ipoteză extraordinară a cercetatorilor. O "zăpadă" de fier acoperă centrul Pământului, "nămeţii" depăşesc 300 km grosime

Conform rezultatelor studiului, disponibil pe versiunea online a jurnalului JGR Solid Earth, nucleul interior al planetei noastre este cald și "acoperit de zăpadă", alcătuită din particule minuscule de fier.

Oamenii de știință de la Universitatea Texas din Austin și Universitatea din Sichuan au dezvoltat astfel un model fizic capabil să explice particularitățile trecerii undelor seismice prin miezul interior al Pământului. Ei presupun în special că nucleul interior al Pământului este acoperit cu „zăpadă", care este alcătuită din particule minuscule de fier - mult mai grele decât orice fulg de zăpadă de pe suprafața Pământului - care cad din nucleul exterior topit și se acumulează pe nucleul interior, creând "nămeţi" care pot depăși 300 km grosime.

Oamenii de știință care au condus această cercetare au indicat că fenomenul seamănă cumva cu formarea rocilor în interiorul vulcanilor. Ei spun că noi cercetări i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine forțele care afectează întreaga planetă.

Deoarece centrul Pământului nu poate fi eșantionat, oamenii de știință îl studiază înregistrând și analizând semnalele undelor seismice, pe măsură ce acestea traversează Terra. Cu toate acestea, aberațiile dintre datele valurilor seismice recente și valorile preconizate bazate pe modelul actual al nucleului Pământului au ridicat întrebări. Valurile se mișcă mai lent decât se așteptau cercetătorii, când au traversat baza nucleului exterior, și se mișcă mai repede decât se așteptau aceştia atunci când se mișcă în emisfera estică a nucleului interior superior.

Având în vedere influența nucleului asupra fenomenelor care afectează întreaga planetă, de la generarea câmpului său magnetic până la radiația de căldură care provoacă mișcarea plăcilor tectonice, o mai bună înțelegere a compoziției și comportamentului nucleului ne-ar putea ajuta să înțelegem cum funcționează cele mai importante procese, spun cercetătorii.