„Unii oficiali din cealaltă tabără ameninţă cu un conflict dacă negocierile nu vor da rezultate. Dacă ni se impune un conflict… toate bazele americane sunt la îndemâna noastră şi le vom viza cu îndrăzneală în ţările gazdă”, a afirmat Nasirzadeh în timpul unei conferințe de presă, potrivit Reuters.
Tensiunile au escaladat în ultimele săptămâni, după ce președintele american Donald Trump a lansat noi avertismente la adresa Iranului, amenințând cu bombardamente în cazul în care nu se ajunge la un acord privind dosarul nuclear. În timp ce Trump a indicat că următoarea rundă de discuții va avea loc joi, oficialii iranieni susțin că întâlnirea este programată duminică, în Oman.
Iranul urmează să prezinte o contrapropunere la oferta anterioară a Statelor Unite, propunere pe care Teheranul a respins-o inițial. În acest context, președintele Trump a declarat marți că Iranul devine „mult mai agresiv” în cadrul discuțiilor.
Ministrul iranian al apărării a mai menționat că Teheranul nu are intenția de a accepta restricții asupra dezvoltării sale militare, subliniind recentul test al unei rachete echipate cu o ogivă de două tone. Această atitudine este în linie cu poziția exprimată anterior de liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care în februarie spunea că Iranul ar trebui să-şi dezvolte în continuare capabilităţile militare, inclusiv rachetele.
Iranul susţine că are dreptul la dezvoltarea energiei nucleare paşnice, însă programul său de îmbogățire a uraniului, care avansează într-un ritm alert, a stârnit îngrijorări în rândul statelor occidentale și al țărilor din zona Golfului, care se tem că Iranul ar putea încerca să dezvolte o armă nucleară.
În centrul disputei dintre Washington și Teheran se află problema îmbogățirii uraniului. Președintele Trump insistă că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare, în timp ce Khamenei afirmă că „Iranul nu poate să renunţe la îmbogăţire”.
În acest context tensionat, Rusia a intervenit oferindu-se să contribuie la deblocarea situației prin mijloace diplomatice și tehnice. Kremlinul a transmis săptămâna trecută că președintele rus Vladimir Putin i-a spus lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că este pregătit să-și folosească relațiile apropiate cu Iranul pentru a sprijini negocierile.
Mai mult, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, responsabil de controlul armelor și relațiile bilaterale cu SUA, a declarat miercuri presei ruse că Moscova este dispusă să sprijine atât Washingtonul, cât și Teheranul, inclusiv prin soluții tehnice concrete.
„Suntem pregătiţi să oferim asistenţă atât Washingtonului, cât şi Teheranului, nu doar din punct de vedere politic, nu doar sub formă de idei care ar putea fi utile în procesul de negociere, ci şi practic: de exemplu, prin exportul materialului nuclear excedentar produs de Iran şi adaptarea sa ulterioară la producţia de combustibil pentru reactoare”, a precizat Riabkov.
Statele Unite insistă ca întregul uraniu puternic îmbogățit (HEU) aflat în posesia Iranului să fie trimis în afara granițelor țării. De cealaltă parte, Teheranul afirmă că va accepta doar expedierea cantității excedentare care depășește limita stabilită prin Acordul nuclear din 2015.
Rusia și-a reafirmat poziția conform căreia nu dorește ca Iranul să dobândească arme nucleare, dar susține dreptul acestuia de a-și dezvolta un program nuclear civil. De asemenea, Moscova consideră că orice acțiune militară împotriva Iranului ar fi „ilegală și inacceptabilă”.
Relațiile dintre Rusia și Iran au devenit din ce în ce mai apropiate în ultimii ani. Moscova a achiziționat armament iranian pentru a-l utiliza în războiul din Ucraina și a încheiat, la începutul acestui an, un acord de parteneriat strategic cu Teheranul pe o durată de 20 de ani, potrivit Reuters.