Irina Petrescu, frumuseţea clasică a filmului şi teatrului românesc

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti, promoţia 1963, la clasa profesorilor Ion Şahighian şi David Esrig.

S-a remarcat încă din timpul studenţiei, cel care a descoperit-o fiind regizorul Savel Stiopul. Acesta a chemat-o să dea probe pentru un proiect de film care nu s-a mai realizat, dar atunci a fost văzută de Liviu Ciulei, care a distribuit-o în rolul principal Ana Strejan din „Valurile Dunării” (1960), potrivit Mediafax.

Cunoscută pentru distincţia şi eleganţa sa, dar şi pentru frumuseţea sa clasică, Irina Petrescu a avut roluri importante în film, teatru radiofonic şi teatru TV, în regia unor nume de perstigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu – Gopo, Dinu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Piţa, Mircea Veroiu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Irina Petrescu a jucat în numeroase spectacole pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti, între care: Lena – în „Leonce şi Lena”, de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei (1970); Elena – „Anunţul la mica publicitate”, de N. Gingsburg, regia Sanda Manu; „A douăsprezecea noapte”, de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1973); Cecil – „Elisabeta l”, de Paul Foster, regia Liviu Ciulei (1974), Jennifer – „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu (1975); Cecilia – „Casa cea nouă”, de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu (1978), Cristina – „Judecată în noapte”, de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu (1981); Ines – „Cu uşile închise”, de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuţiu (1982), Ea – „O, ce zile frumoase!”, de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuţiu (1985), Margot – „Dimineaţa pierdută”, de Gabriela Adameşteanu, regia Cătălina Buzoianu (1986), Vişa – „Io, Mircea Voevod”, de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu (1986), Milordino – „Uriaşii munţilor”, de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1987), Celimene – „Mizantropul”, de Moliere, regia Valeriu Moisescu (1989), Beatrice – „Teatrul comic”, de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete (1992), Caesonia – „Caligula”, de Albert Camus, regia Mihai Măniuţiu (1996), Doamna Diderot – „Libertinul”, de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu (1998), Regina mamă – „Thomas a Becket”, de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea (1999), Maria Vasilievna Voiniţkaia – „Unchiul Vanea”, de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy (2001), Maria Mihailovna – „Oblomov”, după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu (2003), Arina Panteleimonovna – „Căsătoria”, de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy (2003).

Alte articole

Explozie urmată de incendiu la complexul petrochimic MOL din Ungaria VIDEO

Cum arată locuința de lux din SUA a româncei care apare în dosarele Epstein. Vila, evaluată la peste 1,5 milioane de dolari

Pe scena Teatrului Metropolis, Irina Petrescu a putut fi văzută în spectacolele „Sfârşit de partidă”, de S. Beckett, în regia lui Alexandru Tocilescu, şi în „Nebuna din Chaillot”, montare a piesei lui J. Giraudoux, de Alice Barb.

Printre titlurile marcante din filmografia ei se numără debutul lui Lucian Pintilie cu „Duminică la ora 6” (1966), unde joacă alături de Dan Nuţu, dar şi „Dincolo de pod” al lui Mircea Veroiu, „O lumină la etajul X”, în regia Malvinei Urşianu, şi „Hotel de lux” (1992) al lui Dan Piţa. Irina Petrescu este cunoscută şi pentru filme precum „Străinul” (1964) şi „Prin cenuşa imperiului” (1976).

A fost partenera lui Liviu Ciulei în „Facerea lumii” – film distins cu premiul ACIN în 1971 -, a lui Toma Caragiu şi Geo Barton în „Nu vreau să mă-nsor”, a lui Radu Beligan în „Şeful sectorului suflete” şi a lui Ştefan Iordache în „Dimineţile unui băiat cuminte”.

Gheorghe Vitanidis, cu care Irina Petrescu a colaborat la trei filme, a distribuit-o în „Răutăciosul adolescent”, care i-a adus, în 1968, unul dintre cele mai importante premii internaţionale din palmaresul ei, pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de la Moscova.

„Răutăciosul adolescent” este un film deschizător de drumuri în cinematografia românească: în el apare primul nud dintr-un film românesc. În „Răutăciosul adolescent” Iurie Darie şi Irina Petrescu sunt protagoniştii unei iubiri pe versuri de Nichita Stănescu: „Mai lasă-mă un minut/ Mai lasă-mă o secundă/ Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip/ Mai lasă-mă o undă”.

Totodată, Irina Petrescu a jucat în filmul „Misiunea directorului de resurse umane” (2010), o coproducţie Israel-Germania-Franţa, semnată de Eran Riklis, care a avut premiera în România în februarie 2011. „Misiunea directorului de resurse umane” a obţinut cinci trofee la gala premiilor industriei de film israeliene – Ophir Awards -, în 2010: pentru cel mai bun lungmetraj, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cea mai bună actriţă într-un rol secundar (acordat actriţei de origine română Rosina Cambos) şi cea mai bună coloană sonoră.

De-a lungul carierei sale, Irina Petrescu a primit numeroase distincţii şi premii. Astfel, în decembrie 2011, a primit premiul „Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului, acordat de Academia Română pentru „creaţia teatrală şi cinematografică”.

În 2007, Irina Petrescu a primit premiul pentru întreaga carieră la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

De asemenea, în anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate (2002).

În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României.