Irina Tănase: „Liviu Dragnea şi fratele meu s-au întâlnit de trei ori şi s-au salutat din complezenţă”

Irina Tănase, despre Liviu Dragnea. „Eu am auzit despre această companie în 2017, când a apărut dosarul. Fratele meu este plecat din România din 2015. S-a întânit de trei ori cu Liviu şi s-au salutat doar din complezenţă. Nu au nicio relaţie. Diferenţa este destul de mare, şi de kilometri, şi de vârstă, şi de interese.

Liviu este închis în cameră din luna iulie şi nu este lăsat să meargă la muncă. Nimeni nu a ţinut cont de recomandările medicilor. Iubitul meu este suspus la tortură şi rele tratamente. El are dreptul la tratament şi poate alege şi locul unde poate fi tratat„, a declarat Irina Tănase la România TV.

Citeşte şi: Irina Tănase a răbufnit: „Liviu Dragnea are dureri foarte mari”

Irina Tănase, iubita lui Liviu Dragnea, citată la DNA

Irina Tănase, iubita lui Liviu Dragnea, a fost citată marţi la DNA, în dosarul Tel Drum în calitate de martor.

Alte articole

Liviu Dragnea, rămas fără casă și afaceri, își plânge de milă. ”Mă mai am pe mine”. Unde a ajuns să locuiască cel care a făcut ”jocurile” ani buni în România

Ilie Dragne, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, a câştigat în instanţă peste 1 milion de lei de la fiul fostului premier. De unde provine datoria lui Dragnea Jr

În noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost pus sub urmărire penală sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, într-un dosar în care sunt urmărite penal alte opt persoane, între care reprezentanţi ai firmei Tel Drum.

Potrivit procurorilor DNA, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea frauduloasă a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice , prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spun procurorii DNA.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a dat publicităţii la acel moment un comunicat, menţionând că DNA a subliniat rolul OLAF şi amintind că Oficiul a recomandat recuperarea fondurilor în acest caz şi începerea acţiunii judiciare. Directorul instituţiei consideră că este vorba despre un exemplu perfect de colaborare pozitivă cu atorităţile naţionale.