Isărescu către bănci: Este o aroganţă îngrozitoare să credeţi că publicul trebuie să ştie cum funcţionează o bancă

Băncile trebuie să dea bani grei pe educație financiară, și nu numai în perioade tensionate, această educație trebuie să se adreseze publicului larg, pentru că băncile nu au niciun drept să ceară clientului să știe cum funcționează o bancă, susține guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Filip Stan
14 mart. 2016, 12:12
Isărescu către bănci: Este o aroganţă îngrozitoare să credeţi că publicul trebuie să ştie cum funcţionează o bancă

Educația financiară nu se face întrerupt, se face cu voce tare, permanent. Și spun din nou: la intrare în fiecare bancă trebuie afișat un bilanț. (…) Este o aroganță îngrozitoare să credeți că publicul trebuie să știe acest lucru. De ce trebuie să fie publicul bancher? Nu este niciun motiv să credem acest lucru. (…) Nu aveți niciun drept să considerați că publicul trebuie să știe că nu dați banii băncii în credite! Ce, dumneavoastră știți cum funcționează un tren sau o uzină?‘, a afirmat luni guvernatorul BNR, în cadrul unui seminar de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor și Institutul Bancar Român.

În plus, Mugur Isărescu susține că educația financiară nu trebuie făcută doar atunci când băncilor le este greu, ‘pentru că atunci reacția publicului poate fi adversă’. ‘Cred că acest lucru rezidă din faptul că acum încercați să recuperați întreruperea cam lungă a efortului educației financiare’, a mai spus șeful BNR.

El a insistat asupra faptului că un client trebuie ajutat să înțeleagă faptul că banca nu dă credite din banii ei ci din banii deponenților. ‘Publicul trebuie să știe că banca dă credite din banii noștri, iar creditul nu este o investiție. Banii trebuie dați înapoi. Atunci încercarea băncii de a recupera banii nu mai este privită ca fiind ceva cinic, ci va fi ceva normal’, a mai spus Isărescu.

În aceste condiții, guvernatorul băncii centrale a îndemnat băncile să investească masiv în educație financiară, pentru a contracara costurile ignoranței în acest domeniu.

Dacă dați bani grei pe produse de genul ‘creditul care se ia imediat’ de ce nu ați da bani grei pentru educație financiară, pentru că oricum costă mult mai puțin decât aceste confuzii create în societatea românească‘, a subliniat Isărescu.

Oficialul BNR a mai spus că și la nivel european a crescut nivelul de conștientizare a educației financiare, care promovează o relație echilibrată între clienți și bănci, la nivel microeconomic, iar la nivel macroeconomic, clienții educați asigură stabilitatea sistemului.

Potrivit lui Isărescu, aceasta este modalitatea de a rezolva problemele la nivel micro, ‘și nu prin ințiative legislative’ care ‘întorc pe dos’ toată legislația bancară din ultimii 25 de ani și principiile Codului Civil, valabile de 2.000 de ani.

De asemenea, șeful BNR mai spune că băncile trebuie să explice publicului și care este diferența dintre Banca Națională a României și băncile comerciale care, potrivit Legii bancare, nu sunt subordonate băncii centrale, ci unități autonome, cu gestiune proprie, care urmăresc profitul și nu sunt societăți de binefacere.

În ceea ce privește educația financiară, Mugur Isărescu atrage atenția băncilor că aceasta trebuie să se adreseze publicului larg, să fie într-un limbaj accesibil, pentru că în prezent acestea folosesc un limbaj pur tehnic, înțeles de ‘0,1% din populația țării’.

Guvernatorul BNR a mai vorbit și despre necesitatea diferențierii între educație financiară și cultură financiară, proces care poate dura generații, dar care este absolut necesar. ‘Vedeți care este pericolul? După 25 de ani vin inițiative legislative care ne dau înapoi cu 25 de ani’, a mai spus Mugur Isărescu.

În altă ordine de idei, oficialul BNR a atras atenția și asupra faptului că, în procesul de restructurare, băncile au sacrificat chiar personalul care intră direct în contact cu publicul, respectiv oamenii de la ghișeu, prin reduceri de personal și salarii nemotivante.

În acest dialog cu societatea este un personaj pe care dumneavoastră, bancherii, l-ați nedreptățit cel mai mult: omul de la ghișeu. Într-o unitate bancară din orașul meu natal, care avea acum vreo 20 de ani 100 de salariați, acum au rămas doar șase, dintre care doi portari. Omul de la ghișeu este supraîncărcat. Cum vreți să aibă o relație onorabilă cu publicul? (…) Omul acela care este în contact cu publicul trebuie să fie mai bine plătit. La nivelul rețelei teritoriale sunt printre cei mai prost plătiți angajați. Aveți grijă!‘, a mai spus Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR consideră că și mentalitatea clientului trebuie să se schimbe, astfel încât în momentul în care ia un credit pentru casă să nu se mai considere sclavul băncii, ci sclavul casei sale.

DailyBusiness
EL PAÍS SUA: Un e-mail al Pentagonului indică posibilitatea suspendării Spaniei din NATO
Spynews
Ultima postare a femeii din Râmnicu Vâlcea, moartă în urma unei intervenții estetice! Avea doar 45 de ani
Fanatik.ro
Ministrul Apărării, anunț bombă despre Steaua! S-a rezolvat ultimul obstacol din calea promovării în SuperLiga
Capital.ro
Banii pe care proprietarii trebuie să îi plătească la bloc. Mulți nu știu unde se duc banii din fondul de rulment și fondul de reparații. În ce scopuri sunt folosiți
Playtech.ro
Cât costă o noapte de cazare în hotelul Simonei Halep din Mamaia. Preţurile pentru 1 mai 2026 nu sunt deloc mici
Adevarul
„James Bond” din viața reală? Povestea bărbatului care ar fi lucrat pentru servicii secrete și l-a întâlnit pe Stalin
wowbiz.ro
EXCLUSIV | „Lucrurile erau deja împărțite!” Ce s-a întâmplat, de fapt, între Valentin Sanfira și Codruța Filip înainte de divorț. Dezvăluirile avocatului Adrian Cuculis
Economica.net
Un nou model Dacia. Va fi electric şi nu e Spring
kanald.ro
Femeia de 45 de intrată în comă după un lifting facial s-a stins din viață
iamsport.ro
Mircea Lucescu a vrut să-l transfere la Dinamo, dar Securitatea a blocat mutarea: ”Am aflat după 10 ani!”
MediaFlux
Se recomandă cetățenilor să facă rezerve în casă. Bani cash în caz de colaps digital
stirilekanald.ro
De ce slăbitul devine tot mai dificil după 35 de ani
Răsturnare de situație. Decizia radicală a UDMR