Mugur Isărescu, despre datoria publică a României: Banii împrumutaţi nu sunt donaţi

„Tema principală referitoare la datoria publică este dezbătută pe mai multe fațete. (…) Nu este epuizată și nu dăm verdicte, o lansăm către dezbaterea publică. Această dezbatere va cuprinde, mai devreme sau mai târziu, și clasa politică pentru că este vorba de viitorul României, de o integrare sustenabilă, serioasă, de durată în Uniunea Europeană și, de asemenea, de apropierea sănătoasă a nivelului de trai. Adică dezbaterea să ducă la acea situație ca pentru România să nu se facă un clip publicitar cu formula pe care o auzim în prezent pentru Grecia „ne-am culcat bogați și într-o dimineață ne-am trezit săraci”. (…) Reclama reflectă faptul că banii împrumutați nu sunt donați! Și momentul în care trebuie să dai bani înapoi este dramatic, nu numai pentru o țară, dar și pentru orice familie”, a precizat guvernatorul BNR în cadrul conferinței de lansare a Raportului asupra Stabilității Financiare.

România a plătit o datorie de 4,7 milioane de euro către UE

Potrivit acestuia, în prezent datoria publică este sustenabilă și poate să mai crească, însă doar odată cu economia, astfel încât ponderea datoriei publice în produsul intern brut (PIB) să rămână constantă. „Creșterea continuă a ponderii datoriei în PIB poate deveni periculoasă, contraproductivă și să ducă spre situații extrem de dificile”, a mai spus Isărescu.

Șeful băncii centrale a subliniat faptul că sustenabilitatea din perspectiva stabilității macroeconomice este o componentă esențială a creșterii economice de durată. În acest context, guvernatorul consideră că trebuie să se stabilească o traiectorie a datoriei publice pe următorii ani, astfel ca aceasta să fie sustenabilă, indiferent de evoluția creditării, care crește odată cu economia și scade în perioadele de stagnare sau de recesiune. „Creditul este prociclic, pentru că așa funcționează piața. (…) Politicile macroeconomice trebuie să fie anticiclice pentru a contracara caracterul prociclic al piețelor financiare”, a precizat Mugur Isărescu.

Alte articole

Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Un alt mesaj cuprins în Raportul BNR se referă la necesitatea explicării și respectării MTO (medium terme objectiv — n.r.). „Am remarcat două sau trei confuzii majore (cu privire la MTO): că este o cifră aruncată, cineva a pus-o acolo cu asemenea răutate încât nu ne lasă să ne dezvoltăm, că e o conspirație. A doua este că România nu se poate îndatora (din cauza acestui MTO — n.r.). Ambele sunt confuzii majore. Chiar cu un MTO de 1% România se poate îndatora (…) iar dacă economia crește cu 3%, ponderea datoriei în PIB scade. Deci asiguri două lucruri dintr-o dată: pe de o parte readuci datoria publică pe o traiectorie descendentă pentru a te pregăti pentru viitoarea recesiune, care apare inevitabil, și în al doilea rând te gândești la acel deficit structural de 1% …ce faci cu el? Finanțezi în continuare consumul, cheltuieli sociale, sau începi să te gândești a la long”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai spus că Raportul conține teme de maximă importanță pentru menținerea echilibrului macroeconomic și pentru dezvoltarea sustenabilă și de durată a României. Însă, în opinia sa, micșorarea decalajelor dintre România și celelalte țări europene reprezintă un proces care nu se face peste noapte, ci este de durată și trebuie făcut sistematic. „Este un proces pe generații! Nu trebuie făcut peste noapte, după care să urmeze o cădere rapidă. Foarte important este ca, în România, creșterea economică, superioară mediei din UE, să fie a la long. De aceea vorbim și despre PIB-ul potențial: cât poate crește economia ca această creștere să fie de durată, nu pe termen scurt”, a explicat Isărescu.