Excedentul de cerere din prezent este mai mic decât cel din 2007-2008, dar este o problemă în creștere legată de dezechilibrul extern și balanța comercială.
"Aici, aceeași manieră de a prezenta lucrurile: că intră fonduri europene. Uitați-vă ce s-a întâmplat, cel puțin în ianuarie: au intrat fonduri europene de un miliard și statul român a avut de plătit un miliard datorie externă scadentă, la care se adaugă necesarul pentru finanțarea deficitului de cont curent. Să spui numai noi aprovizionăm economia românească cu bani externi, restul să îl facă Banca Națională... Dacă ar veni de la oricine, am mai înțelege, dar vine de la consilierul economic al premierului. Atunci începi să ciulești urechile: cum gândește? de ce vorbește așa? De ce iese în public?”, a afirmat, luni, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, cu ocazia prezentării "Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2019.
În plus, soldul contului curent a fost de 4,1 miliarde de euro, în primele trei trimestre ale anului trecut, a mai arătat Guvernatorul BNR.
"Bineînțeles că suntem pentru creșterea consumului, creșterea veniturilor, dar atenție la dozaj. Această instituție se ocupă cu echilibrele. Adică ce se dorește să închidem ochii? Să ne facem că nu vedem cifrele acestea? Sau le vedem numai când vor unii? Aici este o corelație perfectă care arată că s-a dat prea mult în economie. Ideea că această corecție o va face Banca Națională: o anunțăm și, la o adică, trebuie să o facem, dar acest tip de propagandă de două parale, cred că nu mai merge”, a detaliat Isărescu.
Adâncirea deficiului de cont curent din ultimii ani este asociată mai ales deficitului bunurilor de consum, a menționată Guvernatorul BNR, când a prezentat că deficitul comercial a fost, pentru primele zece luni de aproximativ 13 miliarde de euro dintre care aproape jumătate a provenit de la bunurile de consum.
"Dacă nici acest lucru nu este evident, ce date statisice să mai aducem. (...) Chiar nu realizăm că foarte bine că s-au majorat veniturile, dar când imporți masiv bunuri de consum, într-o țară care producea bunuri de consum, înseamnă că ai rupt o corelație între capacitatea internă de producție și cererea internă. Asta se vede pe stradă, pe drumurile noastre: sunt mult mai multe mașini decât capacitatea autostrăzilor. Dacă vrem să nu mai mergem deloc pe drumuri că nu vor mai încăpea de atâtea mașini, foarte bine”, a precizat Isărescu.
În același context, Guvernatorul Băncii centrale s-a referit la postările PSD privind faptul că BNR este responsabilă de stabilitatea prețurilor și de rezerva internațională.
"Chestia aceasta cu bască sau fără bască să o practici la nivelul unor reprezentanți ai Guvernului este inadmisibilă”, a subliniat Isărescu.
Guvernatorul a continuat că Vâlcov este influențat de un domn profesor de la ASE care promovează societatea umanistă.
"Acum înțelegem mai bine îndemnurile pe care consilierul economic al premierului le adresează Parlamentului, Guvernului, Băncii Naționale, să aibă grijă de bunăstarea românilor. Băi, să fie, cine cere așa ceva imperativ. Și pentru asta să reducem dobânzile, ca și cum acestea nu sunt mărimi economice. ”Reduceți dobânzile, pentru că s-a făcut un studiu sociologic și românii nu trăiesc bine din cauză că plătesc credite””, a menționat Isărescu.
Reprezentantul BNR a descris, spre amuzamentul audienței, că acest studiu, de fapt, cuprinde 1.000 de persoane care au trebuit să răspundă la întrebarea dacă vor să plătească dobânzi de 5% sau 1%.
"Apare ditamai consilierul pe probleme economice: ”La treabă băieți, Parlament, Guvern, Banca Națională, reduceți dobânzile la jumătate.”. Ba ne spune și la cât să le reducem: la jumătate. Să mai scoată o ordonanță, că văd că le scoate ușor, și să spună că, de mâine sau de la 1 martie, să trăiască românii mai bine, mai bine și decât în Germania, eventual, dacă nu, le punem o taxă. Încrederea consumatorilor arată că o corecție are loc. Că are loc într-un an electoral, asta este”, a punctat Isărescu.
În plus, Guvernatorul BNR a insistat că reprezentanții instituției sunt dispuși să îi dea toate explicațiile necesare consilierului economic al premierului.
"Specialiștii noștri sunt și ei dornici să discute cu dumneavoastră și, eventual, cu consilierul economic al premierului care a spus despre ei că nu sunt patrioți. Ia auzi, domnule! Credite în lei pentru societățile nefinanciare - tendință pozitivă, crește creditarea în lei. Sperăm să crească în continuare, dar aici s-a creat problema de percepție, că dobânzile sunt manipulate. Creditul în lei poate fi ieftinit pe seama marjelor. Aceasta este o altă problemă. Vom încerca să lămurim această chestiune la Parlament: o problemă serioasă a intermedierii financiare și a marjelor de dobândă între depozite și credite”, a mai spus Isărescu.
facebook
twitter
