Isărescu: Nu lăsăm leul să se deprecieze foarte repede pentru că are impact de contagiune

„Lucian Croitoru abordează atacul speculativ din toamna 2008. A curs la vopsea şi cerneală de tiparniţă… Iniţial nici nu a folosit termenul atac speculativ. Era o situaţia tensionată şi cuvântul speculativ crea alte probleme atunci. Aşa cum nu l-am lăsat, pentru că avem flotare controlată, să se ducă spre 2,5 (lei/euro n.r.) spre 2, nu lăsăm nici acum să se deprecieze foarte repede pentru că are impact de contagiune, se duce în întregul sistem bancar, deteriorează poziţia băncilor, pune în pericol economisirile publicului şi aceasta este România. Nu avem un Dow Jones, din păcate ne uităm cu toţii la cursul de schimb ca la un indicator bursier de tip bine sau rău. Urmăriţi într-o zi cu volatilitate un pic mai mare a cursului cum se exprimă crainicii de la televiziune”, a explicat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Acesta a reamintit că a spus cu mult timp în urmă că în România există bănci româneşti cu capital străin.

„Cineva scria astăzi că nu a spus nimeni, în special de la Banca Naţională şi să le fie ruşine celor de la Banca Naţională, şi îmi asum această ruşine că depozitele, este adevărat, sunt garantate până la 100.000 euro, dar că după 100.000 euro fiecare merge pe cont propriu (…) că această sumă nu mai este garantată. Mi se pare supărător. Ce concluzii tragem? Că în situaţii de panică, de durere, judecăţile normale nu mai sunt valabile. Atenţie, garantat până la 100.000 euro. Punct, fraza a doua, după 100.000 euro nu mai este garantată. Eu credeam că se subînţelege, nu? Mai citesc tot prin presa de astăzi, printre altele, ideea că nu s-a ştiut ce este cu sucursalele. Toată presa a prins mult mai uşor o idee ideologică prin care spune ‘Ce tot spune Banca Naţională de bănci străine şi bănci româneşti cu capital străin? Că tot aia este’. Trebuie să apară un şoc din acesta ca să se vadă că nu e tot acelaşi lucru. De fiecare dată când am spus bănci româneşti cu capital străin este vorba de bănci româneşti care sunt înfiinţate în România, sunt persoane juridice, autorizate de BNR, reglementate de BNR, răspundem pentru ele şi aşa mai departe şi că sucursalele sunt bănci străine”, a mai afirmat guvernatorul BNR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta este de părere că încă se cultivă superficialitatea.

Alte articole

BNR: Rezervele valutare ale României au ajuns la aproape 65 de miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie, în scădere față de luna precedentă

BNR pune în circulaţie o nouă monedă. Ce va apărea pe aversul şi reversul monedei de 10 lei

„Dacă cineva sub semnătura lui ia cunoştinţă de ceva şi pe urmă spune ajutat de articole de presă şi de formatori de opinie că nu a ştiut înseamnă că avem toţi o problemă”, a mai afirmat Isărescu.

În legătură cu ştirile apărute despre Bank of Cyprus, acesta a afirmat că BNR nu negociază părţile comerciale, „nu avem voie, fiecare acţionar îşi negociază partea comercială”.

„Orice bancă centrală discută cu alte bănci centrale despre elementele esenţiale legate de stabilitate. Suntem în acelaşi club, suntem în Uniunea Europeană. Când vorbim de Uniunea Bancară, cea care se va crea, atunci se vor face mulţi paşi înainte. Dacă ne ducem la Comitetul European de Risc Sistemic şi BNR împreună cu celelalte instituţii sunt membre ale CERS, acolo ce facem? Crede cineva că stăm şi facem un dialog al surzilor şi al muţilor? Nu, ascultăm, negociem, găsim soluţii”, a mai adăugat guvernatorul BNR.