Isărescu:Pentru trecerea la euro, trebuie eliminate sursele de inflaţie reprimată şi dezvoltată infrastructură

„Tehnic, data țintă pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, în intervalul de minim doi ani, (…) reclamă și un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (…) Am în vedere, în primul rând, eliminarea surselor de inflație reprimată, relevant în acest sens fiind exemplul privind finalizarea liberalizării pieței energiei, deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat și alte surse de presiuni bugetare viitoare date de cheltuielile pentru infrastructură”, a declarat miercuri Isărescu într-un seminar referitor la riscul de țară.

De asemenea, al a reamintit că și Banca Națională mai are nevoie de un an, un an și jumătate pentru încheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeană, de 2%, având în vedere că banca centrală are o abordare graduală în acest sens din cauza impactului potențial asupra cursului de schimb. „Acesta este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 și, pe cale de consecință, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambițioase”, a subliniat guvernatorul BNR.

Isărescu, despre adoptarea euro la 1 ianuarie 2019: Timpul devine scurt pentru a ne atinge ţinta

În opinia sa, pentru România, asumarea unei date țintă este o ide bună, dacă acționează ca un catalizator pentru toți factorii care trebuie să contribuie la realizare acestui obiectiv. „Dar dacă data țintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiuni intermediare concrete și clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială și își pierde valențele pozitive”, a avertizat Isărescu.

Alte articole

BNR ar pregăti piața pentru creșterea cursului valutar după alegerile prezidențiale. Euro va depăși pragul de 5 lei ANALIZĂ

BNR a cotat aurul la un nivel record. Boom şi pe plan mondial

Mai mult, în opinia sa, trebuie să ne asigurăm că stabilitatea indicatorilor macroeconomici, la care România a devenit fruntașă, este sustenabilă pe termen lung. „Adoptarea euro indică un angajament perpetuu. Din această perspectivă, cele două tipuri de convergență se susțin reciproc. Cea nominală asigură cadrul macroeconomic stabil care facilitează convergența reală, în timp ce aceasta din urmă creează premisele sustenabilității convergenței nominale prin reducerea expunerii la șocuri asimetrice”, a subliniat Isărescu.

Șeful băncii centrale a amintit și de modificările intervenite în interiorul zonei euro de la începutul crizei până în prezent, care au făcut ca avantajele să fie mai puțin vizibile decât costurile.

Mugur Isărescu este de părere că acesta este un moment potrivit pentru a evalua calendarul de aderare a euro, în cazul României, mai ales în contextul în care asistăm la o atitudine de expectativă din partea țărilor din jur, respectiv Bulgaria, Cehia, Polonia, Croația și Ungaria.