Isărescu: Procesul de trecere la euro va fi rediscutat după alegeri

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că „procesul de trecere la euro va fi rediscutat după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului”. România păstrează încă ţinta oficială de trecere la euro anul 2015, după ce la începtutul anului 2011 ţinta anterioară 2014 a fost amânată.

Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, spune că România este obligată prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană să treacă la euro. Acsta nu a dorit să comenteze asupra modificării calendarului de aderare, spunând că Banca Naţională nu este singura instituţie implicată în acest proces.

În ultimii doi ani zona euro a fost zguduită de criza datoriilor suverane, criză ce încă persistă şi pentru care se caută rezolvări prin crearea unei uniuni fiscale. Încă nu este sigur dacă state precum Grecia vor reuşi sau vor dori să mai rămână în zona euro, ca urmare a rigidităţii pe care îl presupune acest sistem pentru economiile neperformante, care trebuie să facă devalorizări interne severe.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cazul în care România îşi va păstra ţinta de adoptare a euro, deşi mai mulţi oficiali ai statului au vorbit de amânarea acesteia, atunci de la 1 ianuarie 2013 ar trebui să intrăm în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, ceea ce înseamnă o fixare a cursului de schimb leu-euro într-un interval de +/- 15% faţă de ţintă.

Alte articole

Luca Niculescu, politică total diferită de a predecesorului Bolojan: Trebuie să repornim motoarele economiei, să îi ajutăm pe cei care oferă locuri de muncă, nu să îi sufocăm în taxe şi birocraţie / Consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârşit prin creşterea taxelor

Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu Mugur Isărescu. Șeful BNR l-a așteptat pe covorul roșu, ce au discutat

Alte criterii de performanţă care trebuie atinse sunt o rată a inflaţiei cu nu mai mult de 1,5 pp mai mare decât media celor mai performante trei state din uniune în această privinţă, un deficit de sub 3% din PIB, o datorie de sub 60% din PIB şi rate de dobândă pe termen lung cu nu mai mult de 2 pp mai mari decât cele practicate în cele mai performante trei state ale uniunii din punct de vedere al inflaţiei.