Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat trebuie multă precauţie în legătură cu o posibilă majorare a salariului minim de anul viitor. ”Şi înclin pe această precauţie. Dar decizia este politică. Mai mult de-atâta nu îmi permit să spun”, a adăugat el.
”Sunt precaut. Este o decizie politică. În esenţă, ministrul de Finanţe s-a exprimat foarte clar, spunând că trebuie să ne uităm şi la majorările din ultimii ani ale salariului minim, care au fost substanţiale. Deci, până în anul 2025. Şi, pe de altă parte, eu înţeleg că impozitarea care s-a aplicat, fiind regresivă, îi afectează pe cei cu salariile, cu veniturile mici. Dar aici trebuie multă precauţie. Şi înclin pe această precauţie. Dar decizia este politică. Mai mult de-atâta nu îmi permit să spun”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a subliniat că România a recâştigat destul de repede credibilitatea pieţelor internaţionale. ”Îmi permit să mai spun un lucru, apropo de discuţiile de revenire, de oprire, de nefuncţionare a pachetului actual: noi am recâştigat foarte greu, dar destul de repede, credibilitatea pieţelor internaţionale. Se poate pierde. Dacă facem paşi înapoi sau, să zic aşa, arătăm nehotărâre. Programul trebuie să continue, programul de corecţie, mă refer”, a declarat Mugur Isărescu.
Traiul decent e tot mai greu de atins în România. O familie cu doi copii are nevoie de peste 11.000 de lei lunar pentru a-și acoperi cheltuielile de bază, o misiune imposibilă pentru cei care câștigă salariul minim. Chiar dacă ambii părinți lucrează, nu reușesc să acopere nici măcar jumătate din cât ar avea nevoie. În doar un an, costul traiului decent a crescut cu peste 900 de lei. Economiștii avertizează: fără reducerea taxelor și sprijin social real, tot mai mulți români vor ajunge la limita sărăciei.
11.370 de lei este suma de care are nevoie, în 2025, o familie cu doi copii pentru un trai decent, însă în satele din România există familii care trăiesc cu doar o zecime din această sumă.
Este cazul unei familii din comuna Știubieni, județul Botoșani care are doar 1.000 de lei pe lună, plus pensia bunicii care însă se duce în mare parte pe medicamente. Florentina încearcă însă să facă tot posibilul să nu le lipsească nimic copiilor.
„Cum dă Dumnezeu așa ne descurcăm. Mai avem găini, avem purcei… trebuie să îl tăiem acum, să îl băgăm la frigider, să aibă mâncare la copii”, spune bunica copiilor.
Cheltuielile unei familii au crescut într-un singur an cu mai bine de 900 de lei și au făcut ca traiul decent să fie greu de atins. Cei mai mulți bani se duc pe rate sau chirie, peste 3.000 de lei, dar și pe mâncare, undeva la 2.300 de lei pe lună. În plus, sunt și cheltuieli cu educația, sănătatea dar și un fond de economii.
Dacă ambii părinți câștigă minimul pe economie, atunci salariile lor reușesc să acopere doar 45% din cheltuieli. La limită sunt cei care au parte de un venit mediu de 5.500 de lei de persoană.
„Avem mai mult de jumătate din populație care trăiește cu mai puțin de 2.500 de lei pe lună, iar asta înseamnă aproape jumătate din venitul necesar unui trai decent. Altfel spus, românii s-au întors la specificul anilor ’90, atunci când majoritatea populației trăia în sărăcie.
Soluția este să reduci taxele pe salariul minim și să crești valoarea instrumentelor asociate – de la tichetele de masă la deducerile pentru familiile cu copii, doar în acest fel vom putem ajuta populația să aibă curajul de a-și întemeia și a susține o familie în țara noastră”, a spus economistul Adrian Negrescu.
Nici pentru familiile fără copii situația nu este mai ușoară. Au nevoie de cel puțin 7.000 de lei pe lună pentru a duce un trai decent, în timp ce persoanele singure ar avea nevoie de peste 4.000 de lei. Sume care sunt greu de atins în special de cei vârstnici, având în vedere că pensia medie este de 2.700 de lei.
„Toate s-au scumpit. Mai multe…și detergenții și tot ce avem nevoie. Și dările trebuie să le plătim…Foarte greu mă descurc că e pensia mică”, spune o femeie.
Expert resurse umane: „Majorarea salariului minim în 2026 ar putea aduce restructurări și falimente”
Majorarea salariului minim în economie în 2026 ar putea pune o presiune uriașă asupra companiilor private, care se confruntă deja cu bugete limitate și costuri în creștere, avertizează Oana Botolan, expert resurse umane, pentru Digi24.ro. Aceasta atrage atenția că mediul de afaceri este întins la maximum, iar o nouă creștere a costurilor cu angajații ar fi „foarte dificil de susținut”.
„Din punct de vedere al mediului privat, o creștere a salariului minim în economie ar fi foarte puțin sustenabilă, pentru că resursele, bugetele, capacitatea companiilor, toate sunt foarte reduse în acest moment. Sunt întinse la maxim. Și atunci, orice nouă presiune, nouă creștere de costuri cu angajații, ar fi foarte dificil de susținut”, a declarat Oana Botolan pentru Digi24.ro.
Creșterea salariului minim, efect în lanț asupra tuturor veniturilor
Potrivit expertei Oana Botolan, o eventuală majorare a salariului minim nu afectează doar angajații cu venitul minim actual, ci și restul personalului, prin efectul de „aliniere” al grilelor salariale.
„O creștere a salariului minim pe economie nu atrage după ea doar creșterea salariilor angajaților care au în prezent salariul minim. Este vorba de o creștere care automat va afecta și restul salariilor din organizații, inclusiv pe cele ale coordonatorilor și ale angajaților cu vechime. Proporțional, impactul este generalizat”, a explicat Botolan.
Aceasta a subliniat că bugetele de creșteri salariale în companii sunt deja reduse: „Nu mai vorbim de procente de aproape 10%, cum erau în anii trecuți. În prezent, vorbim de creșteri între 3% și 7%, maxim 8% în anumite industrii. Dacă aceste bugete mici vor fi consumate parțial pentru o creștere a salariului minim, orice creștere de merit va fi și mai mică.”
Oana Botolan avertizează că, în condițiile actuale, performanța riscă să nu mai poată fi răsplătită, iar angajații și angajatorii deopotrivă se vor confrunta cu o presiune suplimentară.
„Efectul este unul foarte negativ, pentru că nici nu mai putem vorbi despre motivare, răsplată și încurajarea performanței, ci vorbim despre supraviețuire. Mediul privat este deja sub presiunea scăderii vânzărilor, a profitului redus și a unei incertitudini economice tot mai accentuate”, a adăugat expertul.
Specialista atrage atenția și asupra unui alt efect al măsurii: automat, majorarea salariului minim ar duce și la creșterea salariilor din sectorul bugetar.
„În momentul în care crește salariul minim pe economie, automat se declanșează și creșterea celorlalte salarii din mediul de stat, pentru că grilele salariale sunt raportate la acesta. Astfel, bugetul cu salariile din domeniul bugetar se va mări, iar mediul privat va duce în continuare greul”, a precizat Oana Botolan, pentru Digi24.ro.
Companiile mici și mijlocii, cele mai vulnerabile
Cele mai afectate de o eventuală majorare ar fi întreprinderile mici și mijlocii, care deja se confruntă cu un val de schimbări legislative și fiscale.
„Companiile mici și mijlocii sunt extrem de afectate de toate modificările din 2025. O nouă creștere a salariului minim ar putea duce la falimente, desființări de firme și restructurări. Chiar dacă rata șomajului nu este ridicată, vedem tot mai clar cât de greu se mișcă piața muncii și cât de greu este să-ți găsești un loc de muncă”, a avertizat experta.
„Creșterile salariale au loc oricum, anual, în mediul privat”
Oana Botolan reamintește pentru Digi24.ro, că în mediul privat actualizările salariale se fac anual, ținând cont de performanță și de poziția fiecărui angajat în grila internă.
„Regula este ca cel puțin o dată pe an să existe creșteri salariale, care țin cont atât de performanța angajaților, cât și de echitatea internă și de alinierea la piață. Procentele de 3-8% se acordă oricum, în mod natural, competitiv, la fel ca în restul țărilor din Uniunea Europeană”, a explicat ea.
În concluzie, spune Botolan, o nouă majorare a salariului minim, deși justificată prin inflație și creșterea costului vieții, riscă să devină „o nouă povară pentru mediul privat, care se zbate deja să supraviețuiască într-un context economic fragil”.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că nu crede că se va majora Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) deoarece nu sunt motive pentru o asemenea măsură. El consideră că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi afectate şi mai mult păturile sărace. Isărescu a afirmat că anul viitor vor creşte veniturile, explicând că o bună parte din cele din 2025 s-au bazat pe o TVA redusă.
”Eu nu cred că se va majora TVA-ul. Nu avem motive să-l majorăm. El este şi un impozit regresiv, ar afecta foarte mult păturile mai sărace. Dar, citind tot ce apare prin presă şi la unii analişti, se uită un singur lucru: că în prezent, cu numai trei luni de aplicare a acestui program: august, septembrie, octombrie, direcţia este chiar foarte bună faţă de datele reale, că toată lumea se uită la ceea ce fusese raportat. Or, raportările nu erau chiar solide. Erau făcute pe baza unui program bugetar care era uşor depărtat de realitate. Eu cred că termenul în care se fac judecăţi, că va trebui să mai facem, să mai dregem, termenul de trei luni este mult prea scurt ca să ne repezim să spunem: nu merge sau merge prost. Mai trebuie să mai aşteptăm câteva luni. Direcţia în care funcţionează sau merge acest program este pozitivă şi veniturile, deci nu ar trebui numai să reducem cheltuielile la anul, vor creşte veniturile, pentru că o bună parte din veniturile anului 2025 s-au bazat pe un TVA redus, pe accize reduse şi aşa mai departe”, a declarat Mugur Isărescu, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că se observă o îmbunătăţire radicală a încrederii în măsurile luate de ţara noastră.
”M-aţi întrebat şi pe mine, că ne interesează bineînţeles, şi trebuie să vă spun că sprijinim programul guvernamental de corecţie cu toate forţele noastre, forţele noastre înţelegând apariţiile publice şi discuţiile pe care le avem cu finanţatorii internaţionali şi observăm o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României. Acest lucru este bun, dar puteţi să aveţi discuţii mai detaliate cu Consiliul Fiscal, cu preşedintele actual al Consiliului Fiscal, cu preşedintele precedent, care este şi consilierul onorific al premierului. Eu salut ieşirile lor publice, care sunt şi profesioniste, şi echilibrate”, a explicat Mugur Isărescu.