Isteria amenzilor pentru postări cu tentă politică pe reţelele de socializare. Sute de români sancţionaţi pentru că şi-au exprimat sămbătă opţiunile politice. Poliţia Română face precizări

Partidul condus de Elena Lasconi a transmis că cel care ar fi orchestrat această acţiune este chiar ministrul de interne, liberalul Cătălin Predoiu, care l-ar ajuta astfel pe candidatul PNL, Nicolae Ciucă, apelând la „cenzurarea internetului” şi „intimidarea alegătorilor” USR.

„Poliția Română a lui Cătălin Predoiu nu trebuie să se transforme în instrument de intimidare, nici în Poliția Internetului. Cu câteva ore înainte de începerea votului, Ministrul PNL Cătălin Predoiu transformă Poliția Română într-un instrument de intimidare a simpatizanților și membrilor USR. Dar chiar și a cetățenilor fără afiliere politică”, arată o postare a USR pe pagina sa de Facebook.

Sâmbătă seară, Poliţia Română a avut o primă reacţie la aceste acuzaţii, precizând că, potrivit legii, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise este interzisă, inclusiv pe reţelele de socializare, considerate spaţiu public, printr-o decizie din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Instituţia precizează că nu face altceva decât să aplice legea, fără să facă nicio discriminare bazată pe apartenenţa politică sau convingerile celor sancţionaţi.

Alte articole

Cătălin Predoiu vrea să crească vârsta de pensionare a politiștilor și a angajaților din servicii: ”A fost o invitație la pensie, a fost o politică greșită a statului român”

Cătălin Predoiu, prima reacție după aderarea deplină a României la Spațiul Schengen: „Mulțumesc tuturor românilor care au avut răbdare cu noi”

„Reiterăm că potrivit art. 55 lit. t) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Preşedintelui României, constituie contravenţii, dacă acestea nu constituie infracţiuni: „continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia”. Potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în România, reţelele de socializare sunt considerate spaţiu public. Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este interzisă, inclusiv în aceste medii, conform legislaţiei în vigoare”, menţionează Poliţia Română.

Potrivit aceleiaşi surse, în cursul zilei de sâmbătă, au fost date 119 sancţiuni pentru continuarea propagandei electorale, dintre care 82 de avertismente şi 37 de amenzi.

Citeşte şi: Alegeri prezidențiale 2024. Românii își aleg duminică președintele. Ce acte sunt necesare pentru a putea vota

„Subliniem faptul că majoritatea măsurilor luate, respectiv aproape 70%, au fost cu avertisment, scopul acestora fiind de a se respecta cadrul legal şi de a preîntâmpina comiterea unor noi fapte, nu de a fi aplicate sancţiuni pecuniare”, arată Poliţia.

Reprezentanţii instituţiei pecizează că sancţiunile au fost „aplicate reprezentanţilor şi simpatizanţilor mai multor formaţiuni politice şi candidaţi”.

„De altfel, inclusiv în urma sesizărilor acestui partid politic, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale. Poliţia Română acţionează strict în baza Legii, fără a face discriminări, în funcţie de apartenenţa politică a celor implicaţi. Scopul acestor activităţi este asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, precum şi respectarea cadrului legale care reglementează manifestările publice, inclusiv în mediul online”, mai menţionează Poliţia Română.

Într-un caz separat, Biroul Electoral Județean (BEJ) Argeș a decis că ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a încălcat legea electorală printr-o postare pe Facebook care promova candidatul Nicolae Ciucă după încheierea campaniei electorale. Postarea includea fotografii cu Nicolae Ciucă și familia acestuia, însoțite de mesajul: „Familia e totul pentru el! Iubește pacea pentru că știe ce înseamnă războiul”.

Gorghiu a declarat pentru HotNews că a contestat decizia la Biroul Electoral Central, susținând că mesajul „nu are nimic propagandistic”.

Citeşte şi: Alegeri România 2024: Nicolae Ciucă, la vot alături de soție: Am votat util pentru acel candidat care să reprezinte acele valori ale democrației românești