Istoria neştiută a staţiunilor Vama Veche şi 2 Mai. De la Secta Castraţilor la „şerpărie”

Satul 2 Mai a fost înfiinţat de Mihail Kogălniceanu, în anul 1887. Numele său, potrivit istoricilor, ar fi legat de ziua de 2 mai 1864, când Alexandru Ioan Cuza a dizolvat adunarea legislativă a Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti pentru a-şi promova reformele. Primii oameni care s-au stabilit aici au fost câţiva ruşi scopiţi din secta Raskol, cunoscută drept secta castraţilor.

Scopiţii stabiliţi la 2 Mai plecaseră din Rusia după ce s-au opus reformelor religioase făcute de patriarhul Nikon în vremea ţarului Petru cel Mare. Sectanţii, care spuneau despre ei că sunt singurii „curaţi” din lume, considerau că Adam şi Eva au păcătuit prin actul sexual, aşa că păcatul original nu poate fi stârpit decât prin tăierea părţilor genitale ale bărbatului şi a sânilor femeii.

Citeşte şi O gospodină NUDISTĂ s-a aşezat în faţa unui restaurant în Vamă. Ce a urmat este scenariu din filme porno FOTO

Pentru ca secta lor să nu se piardă, bărbaţii se mutilau abia după ce făceau copii sau îşi obligau femeile să se prostitueze. Operaţia prin care aceştia deveneau eunuci era de obicei făcută de femeile mai în vârstă, cu ajutorul unui brici sau al unei foarfece. Sângerarea era apoi oprită cu un fier încins. Însă erau şi membri fanatici, care-şi tăiau singuri bărbăţia cu o bardă sau chiar un ciob.

Alte articole

Vremea le strică planurile turiștilor aflați pe litoral. Ploaia și vântul au făcut prăpăd la malul mării

Vama Veche, distrusă de furtunile severe. Plaje inundate, șezlonguri, umbrele și mașini distruse. Imagini dezolante pe litoral – FOTO

Celălalt sat-vedetă al comunei Limanu, Vama Veche, a fost întemeiat în anul 1811, de găgăuzi, iar numele său era Yilanlîk, adică „loc plin cu şerpi”, „şerpărie”. Din 1913 i s-a spus Vama Veche. Istoria turistică a aşezării a început abia în jurul anilor ’40. În anii 1960-1980, satul Vama Veche era cunoscut în special studenţilor din Cluj- Napoca, aduşi în fiecare an aici, în tabără. Universitatea din Cluj- Napoca avea contract cu satul Vama Veche şi, prin sindicatul instituţiei, transporta serii de turişti din două în două săptămâni, începând de pe 15 iunie şi până pe 15 septembrie. Tot universitatea construise în sat şi o cantină, pentru a le asigura mesele studenţilor – acesta fiind, de altfel, şi singurul loc unde se putea mânca, în afara caselor localnicilor. În acea perioadă nu existau baruri sau restaurante ci doar plaja, care era mult mai mare şi înconjurată de mărăcini şi terenuri agricole. De asemenea, fiind zonă de graniţă, până în 1990, camparea pe plajă nu era posibilă, astfel că turiştii care veneau în Vama Veche stăteau la gazde.

Citeşte şi Bianca Drăgusanu, înjurată în Vama Veche: „Plecati in p..a mea în Mamaia”

Primul bar deschis în Vama Veche, în 1995, a fost „La Bibi”, unde ziua se lua masa, iar seara se organizau expoziţii de pictură sau concerte de jazz. În momentul de faţă, afaceriştii sunt „pe val” cu businessuri sezoniere, iar numărul turiştilor, estimat în jurul a 500 de persoane în 2005, a ajuns în 2011 la o cifră de peste 5.500. Neoficial însă, în perioadele de vârf, numărul acestora a depăşit chiar 15.000, iar în 2011, la cea de-a noua ediţie a Festivalului „Stuffstock Vama Veche”, organizatorii au anunţat că au avut 50.000 de participanţi.