Izvorul Tămăduirii 2023. Ce activităţi este obligatoriu să eviţi ca să nu ai parte de necazuri. Cum este recomandat să foloseşti agheasma tămăduitoare care se ia în această zi de la biserică

Izvorul Tămăduirii se sărbătoreşte, anual, în prima vineri de după Paști. Anul acesta, sărbătoarea pică pe 21 aprilie.

20 apr. 2023, 23:40
Izvorul Tămăduirii 2023. Ce activităţi este obligatoriu să eviţi ca să nu ai parte de necazuri. Cum este recomandat să foloseşti agheasma tămăduitoare care se ia în această zi de la biserică

Izvorul Tămăduirii 2023. În această zi, Îl sărbătorim atât pe Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor, cât şi pe Maica Domnului, ca persoană care Îl poartă pe Fiul ei, în acest fel devenind și ea izvor de tămăduire. Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului, petrecută cu un orb. Bărbatul a ajuns la acest izvor după ce îi ceruse lui Leon I, viitor împărat al Bizanţului, puţină apă. Maica Domnului i s-a arătat lui Leon I şi l-a îndemnat să-l trimită pe bărbat la respectivul izvor. După ce a ajuns împărat, Leon I a ridicat în acel loc o biserică din zid.

Izvorul Tămăduirii 2023. Lucrul făcut în această zi nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată

De Izvorul Tămăduirii, în bisericile din întreaga ţară preoţii săvârşesc slujba de sfințire a aghesmei mici. Preotul sfințește apa, după care îi stropește pe credincioși, în timp ce cântă: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.

Despre această agheasmă se crede că ar avea puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei.

În unele zone ale ţării, există obiceiul „Jurământului juvenil”. Este vorba despre o ceremonie la care participă tineri. Aceştia trebuie să împlinească mai multe momente rituale: să-şi jure loialitate şi să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală: un colac, un vas de lut sau o lumânare, scrie ziarulunirea.ro

O altă tradiţie specifică acestei sărbători este cea a „Înfrăţitului”. Acest obicei presupune un legământ între băieţi, respectiv între fete, care are drept scop ajutorul reciproc în cele mai dificile momente din viaţa lor.

Izvorul Tămăduirii este o zi norocoasă pentru săpătorii de fântâni.

În ziua Izvorului Tămăduirii este mare păcat să speli, să calci sau să coşi. Există credinţa că lucrul făcut în această zi nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată. Totodată, se spune că cine muncește în această zi riscă să se îmbolnăvească grav și chiar să moară.

Izvoare tămăduitoare în România

În ţara noastră există câteva izvoare tămăduitoare la care credincioşii fac cozi, în această zi, ca să-şi umple recipientele cu apă. Iată lista acestora:

• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbătă de Sus, com. Voila, jud. Brașov

• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Șinca, jud. Brașov – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor – izvorul “Izbuc”

• Mănăstirea Prislop, sat Silvasu de Sus (Hațeg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Ramet, com. Ramet, jud. Albă – izvor tămăduitor în paraclis

• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Albă – izvor tămăduitor

• Schitul Calugara, com. Ciclova Montană (Oravița) – izvor tămăduitor în biserică

• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Românești, com. Tomești, jud. Timiș – izvor tămăduitor cu ape termale

• Mănăstirea Săracă, com. Semlacu Mic, jud. Timiș – izvor tămăduitor

• Schitul Vasiova, orașul Bocșa, jud. Caraș Severin – izvor tămăduitor în capelă

• Schitul Văliug de pe Muntele Semenic, jud. Caraș Severin – lac sfânt

• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor

• Schitul Pătrunsă, com. Bărbătești, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor

• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Bistrița, com. Costești, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peștera Sf. Grigorie

• Mănăstirea Frasinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)

• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoenești, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paște

• Schitul Horaicioara, com. Cracaoani, jud. Neamț – izvor tămăduitor

• Fântână din satul Smeeni – apă tămăduitoare

• Biserica “Grecească”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanța – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)

• Mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” , comună Ioan Corvin, jud. Constanța – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)

• Mănăstirea „Sf. Ioan Casian”, comună Târgușor, jud. Constanța – izvor tămăduitor

• Mănăstirea „Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanța – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Cetățuia, com. Cetățeni, jud. Argeș – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data “Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, “Adormirea Maicii Domnului”

• Mănăstirea Robaia, com. Muşăteşti, jud. Argeș – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Namaiesti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeș – izvor tămăduitor

• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ștefan cel Mare, jud. Argeș – izvor tămăduitor

• Biserica „Sf. Nectarie Taumaturgul și Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crampotani, com. Merisani, jud. Argeș (DN Pitești – Curtea de Argeș) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regulă „tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)

• Fântână din satul Prodanesti, com. Ionesti, jud. Argeș – apă tămăduitoare

• Fântână din satul Glambocu (lângă Pitești), jud. Argeș – apă tămăduitoare

• Mănăstirea Ghighiu (lângă Ploiești) – izvor tămăduitor

• Biserica din satul Parepa-Rusani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)

• Mănăstirea Cernica, lângă București – izvor tămăduitor (la intrare)

• Biserica „Sf. Gheorghe – Mărțișor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Man. Văcărești, în apropierea benzinăriei de la Big Berceni)