Judecătoarea mituită de Cristi Borcea, cu care a avut şi o relaţie amoroasă, a fost eliberată din penitenciar după executarea a 3 ani şi jumătate dintr-o pedeapsă de 7 ani

În februarie 2009, judecătoarei Geanina Terceanu, de la Tribunalul București, i-a fost repartizat dosarul în care acționarul dinamovist Cristian Borcea, alături de alte nume importante din fotbalul autohton, era trimis în judecată pentru înșelăciune și evaziune fiscală privind transferurile unor jucători.

Spre stupefacția generală, pe 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a decis achitarea tuturor inculpaților trimiși în judecată, ”în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a din Codul de procedură penală din anul 1968”, adică, pe scurt, “fapta nu există”.

În noiembrie 2012, Curtea de Apel București a decis desființarea hotărârii de achitare pronunțată în dosar de Geanina Terceanu, condamnând apoi inculpații la pedepse între 3 și 8 ani de închisoare. Cristi Borcea a primit atunci o pedeapsă definitivă de 7 ani de detenție.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ulterior, în februarie 2016, Geanina Terceanu a fost trimisă în judecată de către procurorii DNA pentru luare de mită. Potrivit rechizitoriului DNA, pentru a pronunța soluția din aprilie 2012, ”Terceanu ar fi primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de 195.000 euro, din care 185.000 euro de la Ioan si Victor Becali, iar 10.000 euro de la Cristian Borcea. Din banii primiți, magistratul a folosit 56.000 de euro pentru cumpărarea unei locuințe”.

Alte articole

Valentina Pelinel și Cristi Borcea au fost nași de cununie. Cum au apărut cei doi la eveniment: „Pentru noi, bucuria a fost și mai mare”

Cristi Borcea a ajuns din nou în faţa instanţei. Ce se întâmplă cu dosarul fostei parcări de lângă Plaja Modern

În cadrul procesului deschis pentru luare de mită, întins pe doi ani, fosta judecătoare a povestit în instanță cum a ajuns să se vadă cu Cristi Borcea, despre care a susținut că ”s-ar fi plăcut reciproc”, la un moment dat.

Citeşte şi: Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi Costel Alexe, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu

„I-am explicat că nu se pune problema să vorbim despre dosar. Borcea nu a îndrăznit să îmi ceară o soluție. Am discutat ca doi oameni care trebuiau să-și umple timpul rămas la dispoziție. La finalul discuției din acel imobil, după ce m-am ridicat, mi-a lăsat o sumă de bani în geantă. A spus că mi-a lăsat ceva. Nu am verificat. S-a întâmplat într-o fracțiune de secundă.

Abia acasă am verificat. Nu am povestit nimănui despre suma de bani și nici despre întâlnire. Acasă am constatat că erau 10.000 de euro. Nu am restituit banii, pentru că nu am vrut să reiau legătura nici cu Borcea. Inițial, am crezut că banii erau pentru că ne-am plăcut reciproc, dar a fost doar impresia mea”, a declarat în cadrul procesului Geanina Terceanu despre idila ei cu acționarul dinamovist.

În februarie 2018, Geanina Terceanu și-a aflat pedeapsa, fiind condamnată definitiv la 7 ani de închisoare.

Încarcerată la Penitenciarul Târgşorul Nou, Geanina Terceanu a obținut dreptul la eliberarea condiționată în august 2021, după ce executase trei ani și jumătate din pedeapsa totală de 7 ani, potrivit informațiilor intrate în posesia Fanatik.

”Tip solutie: admite cererea.

Solutia pe scurt: În baza art. 587 C.proc.pen., raportat la art. 59 Cod penal 1969 și cu aplicarea art. 5 Cod penal, admite cererea de liberare condiţionată formulată de petenta condamnată. Dispune liberarea condiționată a condamnatei, din executarea pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 225/F/2016, emisă de Curtea de Apel București, M.E.P.I. 338/2016/2018, dacă nu este arestată în altă cauză ori în executarea unei alte pedepse privative de libertate. Atrage atenţia condamnatei asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 61 Cod penal din 1969, privind efectele liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat”, așa suna prima decizie a judecătorilor în cazul Geaninei Terceanu, potrivit sursei citate.

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu: Desfiinţarea SIIJ ar putea avea un impact în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen