Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu, în arest la domiciliu

Potrivit Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu cea a arestului la domiciliu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu. Acestea sunt judecate pentru luare de mită.

28 mai 2014, 08:44
Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu, în arest la domiciliu

Instanţa supremă a admis contestaţiile celor două judecătoare formulate împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care a hotărât ca ele să fie în continuare cercetate în stare de arest.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înlocuit măsura arestului cu arestul la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, între 27 mai şi 25 iunie. Prin aceeaşi sentinţă va fi arestat la domiciliu şi avocatul Daniel Petre, în acelaşi dosar judecat.

Citeşte şi Judecătoarea şpăgară s-a măritat în puşcărie cu unul dintre avocaţii săi

Decizia instanţei supreme este definitivă, Viorica Dinu, Antonela Costache şi Daniel Petre fiind scoşi din arest şi duşi la locuinţele lor.

Viorica Dinu şi Antonela Costache au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), împreună cu alte 21 de persoane, în 5 iulie 2013.

Antonela Anemary Costache, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă şi alte trei infracţiuni informatice.

Citeşte şi Antonela Costache, judecătoarea coruptă, şi-a sunat vrăjitoarea când i-a bătut DNA-ul la uşă

Viorica Dinu, care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul ei, este judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu (care a purtat numele Nuţu în perioada 8 martie 2011 – 09 aprilie 2013), avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul Bucureşti, soţia acestuia, Daniela Petre, avocata lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducanu, şi soţul acesteia, Bogdan Marian Bobocel.

Citeşte şi Averea judecătoarei şpăgare de la Tribunalul Bucureşti, Antonela Costache, nu poate fi justificată

Alături de aceştia sunt judecaţi Sorin Vasilescu şi Iulia Neamţu, grefieri la Tribunalul Bucureşti, Angela Cîrlan, Leon Marius Neagu, Marian Vasile Tudor, Marian Catrin, Carmen Ionela Dăncuţă, Nicolae Petrişor, fost Duduianu, zis „Cristofor”, Ştefan Mincă, zis „Rosovelt”, Laurenţiu George Dinu, zis „Gore”, Cornel Lucian Enculescu, Tony Viorel Iaparnicu, Dragoş Pandele şi Silviu Constantin Amza, Bogdan Petrică Bagoli şi Dragoş Dumitrescu.

Procurorii au arătat, în actul de sesizarea a instanţei, că Viorica Dinu şi Antonela Costache se foloseau de calitatea de magistrat pentru a promite pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti „dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influenţă”, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale.

Citeşte şi Băsescu a eliberat din funcţie doi magistraţi suspectaţi de acte de corupţie

Marian Staicu este acuzat că, în perioada august 2012 – februarie 2013, prin încercări repetate de corupere a magistraţilor, a urmărit să obţină la Tribunalul Bucureşti o soluţie definitivă de punere în libertate a fratelui său, Dinel Staicu, judecat în stare de arest preventiv pentru infracţiuni asimilate corupţiei.

La 14 ianuarie 2013, dosarul a fost repartizat la Secţia II-a penală a Tribunalului Bucureşti, la completul din care făceau parte judecătoarele Dinu şi Costache. Procurorii suţin că repartizarea a fost efectuată fraudulos de magistratul Antonela Costache, pe atunci preşedinte al Secţiei Secţiei a II-a penale, care a introdus şi a modificat în sistemul ECRIS date informatice (complexitate şi parametri de timp), „fără drept (cu depăşirea limitelor autorizării), astfel încât caracterul aleatoriu al distribuirii a fost eludat, iar dosarul a fost repartizat la singurul complet care devenea în acest fel eligibil”.