Kelemen Hunor a fost reales preşedinte al UDMR. El conduce partidul din 2011

Kelemen Hunor a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998). Între 1990 şi 1997, a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între 1993 şi 1997, a fost redactor la revista culturală „Korunk”.

Kelemen Hunor a devenit membru UDMR în 1997. A fost preşedintele Consiliului de coordonare al UDMR (1999-2007), preşedinte executiv al UDMR (2007-2011), iar din 2011 este preşedintele UDMR. La 25 ianuarie 2011, Kelemen Hunor şi-a depus oficial candidatura la şefia UDMR. A fost ales în această funcţie în cadrul celui al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în perioada 26-27 februarie 2011, şi reales în funcţie la 17 aprilie 2015, în cadrul celui de-al XII-lea Congres al Uniunii.

A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (2009-2012), vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie-octombrie 2014), conform site-ului amintit.

Este deputat UDMR începând din 2000 (legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-prezent), fiind ales în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita. Membru, în toate aceste legislaturi, al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Alte articole

Viktor Orban, discurs dur la adresa lui George Simion: ”Foarte bine fac maghiarii din România că nu colaborează cu extremiștii de dreapta”

Ce spune Kelemen Hunor despre rotativa guvernamentală. Declarațiile făcute de președintele UDMR

Între februarie 2005 şi decembrie 2008, a fost chestor în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, funcţie deţinută şi între decembrie 2008 şi septembrie 2009. Între 2012 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

În actuala legislatură, este membru al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, membru şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Portugheză, precum şi membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Indonezia.

În perioada 2003-2014, a fost preşedinte al Fundaţiei pentru Şcoală (Iskola Alapítvány).

A publicat două volume de poezii (Minuszévek – 1995, Szigetlakó – 2001), un roman (A Madáríjesztök Halála – 1999) şi peste 100 de articole în diferite reviste. I-au fost decernate: Premiul Uniunii Scriitorilor (1995); Premiul Litea-Budapesta (1996); Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor (2000); Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare (2008).