Kelemen Hunor: Acestea sunt opţiunile – ori cu PSD-ALDE, ori cu nimeni. Pe cealaltă parte nu ai cu cine

Am spus că în Parlament există o colaborare cu PSD-ALDE fiindcă ei au fost dispuşi şi sunt dispuşi la o colaborare şi la dialog. Nu ne înţelegem în toate proiectele, nici noi nu susţinem toate proiectele lor, nici ei nu susţin toate proiectele noastre, dar există un dialog şi sunt dispuşi la a căuta soluţii împreună. Eu aş fi vrut să avem un dialog şi cu opoziţia, dar în afară de USR, cu care în anumite chestiuni am reuşit să dialogăm şi văd o deschidere, cu celelalte partide din opoziţie nu există această posibilitate. PNL a devenit un partid ultranaţionalist, antimaghiar, parcă altceva nici nu îi interesează, atacă la CCR înfiinţarea unei şcoli, nu este împotriva UDMR, este împotriva comunităţii maghiare, şcoala nu este a UDMR. Dar, din acest punct de vedere, este decizia lor. Oricum, abordările de genul ‘lasă că trece supărarea UDMR’ cred că fac o greşeală şi mai mare. PMP – despre Băsescu eu nu mai pot să mai spun nimic”, a afirmat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.

El a susţinut că, dacă se doreşte ca UDMR să nu se izoleze în Parlament, trebuie să colaboreze, fiindcă are doar 7% şi are nevoie de încă 43% din voturi şi pentru proiectele cele mai mici.

„Acestea sunt opţiunile, ori cu PSD-ALDE, ori cu nimeni, pentru că pe cealaltă parte nu ai cu cine”, a spus Kelemen Hunor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România de astăzi este caracterizată prin lipsa de viziune şi a obiectivelor clar definite

Alte articole

Opt din cei nouă candidaţi pentru Consiliul de Administraţie al TVR, inclusiv Sorina Matei, au primit aviz favorabil. Propunerea SOS România, respinsă

Inițiativă legislativă pentru sancționarea traseismului politic. Deputații și senatorii care își părăsesc partidul riscă să piardă mandatul

 „România de astăzi este caracterizată prin lipsa de viziune şi a obiectivelor clar definite. Nu sunt proiecte în care să existe un consens între toate partidele parlamentare. 2018 ar trebui să fie anul în care societatea românească să se angajeze într-un dialog care să vizeze viitorul, un dialog care să cuprindă aspecte fundamentale ale întregii societăţi. În acest scop, însă, trebuie să clarificăm câteva principii şi valori: ce înţelegem prin statul de drept, separarea puterilor în stat şi ce gândim despre libertăţile fundamentale. Lipsa viziunii şi a unui proiect de ţară îşi pun amprenta, tot mai pregnant, asupra vieţii noastre de zi cu zi”, a declarat liderul UDMR, conform unui comunicat al Uniunii.

El a susţinut că fenomenul sărăciei şi cel al emigraţiei au luat amploare şi că, „deşi există o creştere economică, nu este durabilă, iar guvernul nu investeşte acest rezultat în favoarea economiei, pentru a fi create noi locuri de muncă şi pentru eradicarea sărăciei”.

El a susţinut şi că România nu este o ţară model pentru protecţia minorităţilor naţionale.

„Acest lucru este susţinut şi de cel mai recent raport al Comitetului Consultativ al Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale. Salutăm concluziile Comitetului Consultativ al Consiliului Europei, în care se regăsesc şi câteva referinţe la raportul paralel, prezentat de UDMR. Situaţia minorităţilor naţionale şi, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. România transmite, în exterior, imaginea unei ţări model în privinţa respectării drepturilor minorităţilor, însă faptele demonstrează altceva – realitate evidentă acum şi pentru Europa. În schimb, diplomaţia română continuă să transmită informaţii eronate şi să ignore aspectele reale”, a argumentat Kelemen Hunor.

El a menţionat şi că peste două săptămâni vor fi aniversaţi 170 de ani de la Revoluţia Maghiară din 1848, evenimentul central al Uniunii urmând să aibă loc în acest an la Satu Mare.

„15 martie este una dintre cele mai mari sărbători ale maghiarilor din Transilvania. Vrem libertate, egalitate, fraternitate, dar nu în detrimentul altora. Nici astăzi nu ne mulţumim cu mai puţin”, a ţinut să sublinieze Kelemen Hunor.

„Revoluţia Maghiară a fost înfrântă, a urmat compromisul Austro-Ungar. Şi noi dorim un compromis cu majoritatea românească, referitor la faptul că 15 martie poate fi o sărbătoare pentru noi toţi – la fel cum şi libertatea este a noastră, poate fi a tuturor, această libertate  care poate fi împărtăşită cu oricine, nu se va diminua. Fraternitatea are sens numai dacă este înţeleasă şi acceptată în totalitate de ambele părţi. Egalitatea trebuie să însemne garantarea şanselor egale pentru toţi”, a adăugat liderul Uniunii.

El a precizat că trebuie avut în vedere că România este un stat în care trăiesc mai multe naţionalităţi şi minorităţi naţionale şi că, pe lângă majoritatea românească, este şi ţara maghiarilor, germanilor, romilor, a tuturor minorităţilor naţionale.

„Dacă există deschidere pentru compromis, dialog, este mult mai simplu să convenim asupra unor obiective comune. Dorim să privim împreună spre un viitor care să-l putem contura împreună”, a conchis Kelemen Hunor.