Klaus Iohannis a aprobat URMĂRIREA PENALĂ a patru foşti miniştri

Klaus Iohannis a transmis Ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Tănăsescu Nicolae Mihai, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 – 2004, a lui Popescu Ioan Dan, fost Ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 – 2004; a lui Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2005 – 2007, respectiv în perioada 2009 – 2010 şi a lui Pogea Gheorghe, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2008 – 2009, pentru a se proceda conform legii, se arată într-un comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

Tăriceanu: „A făcut foarte bine Iohannis. Deciziile politice nu pot fi cenzurare de Parchet”

Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marți, că președintele Klaus Iohannis „a făcut foarte bine” că a transmis ministrului Justiției cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri în dosarul Rompetrol II, acesta arătând că demersul respectiv este un mesaj pentru viitorii miniștri, însă a precizat că deciziile politice nu pot fi cenzurate de Parchet.

Alte articole

Viorel Cataramă face noi declaraţii şocante: „Eu sunt convins că, pentru ceea ce a făcut Klaus Iohannis, pentru lovitura de stat pe care a dat-o, acesta va face puşcărie tot restul vieţii”

Autoturismul Audi A6 folosit de Klaus Iohannis pe când era primar a fost vândut la licitație. Prețul incredibil oferit de cumpărător pentru mașina cu numai 120.000 de kilometri GALERIE FOTO

„Să știți că a făcut foarte bine domnul Iohannis, e un mesaj pentru toți cei care vor să mai devină miniștri să-și bage mințile-n cap. Atâta înțelegem noi din ceea ce înseamnă statul de drept. Deciziile politice nu pot fi cenzurate de Parchet, asta vă spun, în baza principiului separației puterilor în stat. Pentru deciziile politice, responsabilii politici, miniștrii sunt ținuți la respect până la urmă, ca să folosesc o altfel de formulă, de cetățeni prin votul pe care îl dau ei”, a arătat Tăriceanu, potrivit Agerpres.

Acesta nu a dorit să comenteze acuzațiile formulate pe acest subiect de către o serie de lideri ai PNL potrivit cărora ar fi fost la curent, alături de conducerea PSD, cu acțiuni despre care se vorbește în dosarul Rompetrol II.

„Întotdeauna, la orice sunt eu la curent cu domnul Dragnea și cu domnul Ponta (…) Pot să fiu la curent ca orice om care urmăresc viața publică (…) Nu am să comentez pentru că nu cunosc subiectul și pentru acțiuni care sunt derulate la mulți ani după încheierea mandatului meu. Ce să comentez eu despre implicarea mea? Nu vă dați seama că este o absurditate?”, a subliniat Călin Popescu Tăriceanu.

Cei patru foşti miniştri sunt vizaţi în noul dosar Romeptrol 2, cu un prejudiciu de peste 600 de milioane de euro. DIICOT susţine că, în perioada septembrie – octombrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, „şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson şi Alexandru Nicolcioiu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice„.

Urmare a activităţii celor doi foşti miniştri, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, „nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative”.

În acest sens, procurorii menţionează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.

În ceea ce îl priveşte pe Dan Ioan Popescu, DIICOT susţine că acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Dinu Patriciu şi după încetarea calităţii de ministru, „depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate”.

Totodată, s-a reţinut că Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22 august 2005 – 5 aprilie 2007, 23 decembrie 2009 – 3 octombrie 2010, precum şi Gheorghe Pogea, ministru al Finanţelor Publice în perioada 22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009, „cu rea-credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al. 2 din OUG 118/2003, modificată prin Legea 89/2005, potrivit cărora, în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare”, şi au blocat adoptarea HG care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statului român să-şi recupereze creanţele.

Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane şi în care a fost judecat şi Dinu Patriciu.

În dosarul iniţial Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu, la doi ani şi patru luni de închisoare, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş. la doi ani şi opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare.