Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit miercuri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe care l-a invitat să viziteze România.

„Klaus Iohannis a evidenţiat ‎implicarea României în susţinerea procesului demarat de secretarul general ONU privind eficientizarea şi reformarea organizaţiei astfel încât ONU să acţioneze de o manieră mai promptă şi eficientă pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunitatea internaţională. În acelaşi timp, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul României de susţinere a misiunilor ONU de menţinere a păcii. Preşedintele României a prezentat, de asemenea, argumentele candidaturii României pentru un nou mandat la Consiliul de Securitate ONU”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Alte Articole

Florin Cîţu, prima măsură după moartea pilotului Adrian ...

Ajutoare pentru familiile afectate de inundaţii. Florin Cîţu ...

Clotilde Armand reacționează la soluțiile lui Ilie Bolojan ...

Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că educația pentru pace va fi în centrul preocupărilor dacă România devine membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021.

„În timpul mandatului ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate (n.r. — al ONU) pentru perioada 2020-2021 — desigur, dacă oferta noastră va fi de succes—, România va plasa educația pentru pace în centrul preocupărilor. În acest sens, suntem pregătiți să inițiem proiecte noi împreună cu partenerii noștri și ne vom pune expertiza și capacitatea în serviciul scopului comun pentru o educație mai bună pentru toți”, a spus șeful statului, la evenimentul „Promoting pace for education. Making education for peace”, organizat de România la ONU.

El a subliniat că educația pentru pace este o piatră de temelie pentru viziunea comună privind viitorul țărilor și al lumii.

Șeful statului a indicat că orice viziune pe termen lung asupra prevenirii conflictelor ar trebui să includă educația pentru pace.

„Prevenirea radicalizării este mult mai eficientă dacă ne educăm copiii să înțeleagă și să respecte diversitatea, într-un climat al drepturilor omului și al demnității. Este convingerea mea puternică asupra faptului că tinerii trebuie să fie actori pentru pace. Aceștia ar trebui să fie sprijiniți și încurajați să fie curioși, să învețe din trecut, să practice toleranța, să evite clișeele, să înțeleagă că diversitatea este o comoară, să lupte pentru drepturile lor, în timp ce sunt conștienți pentru drepturile altor oameni. Implicarea tinerilor pe arena publică la o vârstă cât mai fragedă este crucială pentru dezvoltarea societăților noastre”, a spus Iohannis.

El a subliniat că educația pentru pace ar trebui să fie parte naturală a curriculei școlare.

Șeful statului a arătat că accesul la educație este un drept fundamental și că educația ar trebui să fie o forță motrice pentru progresul fiecărei societăți. În acest context, el a amintit de proiectul „România educată”, arătând că una dintre concluziile acestuia vizează redesenarea modului în care sunt pregătiți profesorii.

De asemenea, președintele Iohannis a menționat că trebuie înțeleasă importanța folosirii tehnologiilor de comunicare pentru binele comun.

„Această eră a conectivității de neimaginat și abundența informațională oferă mari oportunități, inclusiv pentru educație, dar sunt, de asemenea, riscuri extreme și provocări, precum știrile false, propaganda, dezinformarea și discursul care instigă la ură. Așadar, trebuie să le oferim tinerilor noștri uneltele intelectuale să judece singuri, să discearnă binele de rău și scopurile legitime de extremism și violență. De aceea, încurajarea gândirii critice este o componentă esențială pentru educația pentru pace”, a afirmat el.

Secretarul General ONU a apreciat, potrivit sursei citate, eforturile depuse de România pentru cooperarea internaţională invocând exemplul Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi, creat de România cu UNHCR şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, primul de acest fel din lume, care funcţionează încă din 2008.

”Secretarul General a apreciat conduita României în regiune, fiind discutate pe scurt situaţia din Ucraina, dosarul transnistrean, situaţia din Balcanii de Vest”, se mai spune în comunicat.