Klaus Iohannis a promulgat noua Lege de restituire a proprietăţilor, modificată în urma unei decizii a CCR

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 20 mai a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională, pe 25 noiembrie 2015, privind neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei. Prima obiecţie a preşedintelui era legată de faptul că era încălcat principiul separaţiei şi egalităţii puterilor în stat. ”Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calităţii de conducător al autorităţii publice, în sensul acestei legi. Absenţa menţionării exprese a persoanei sau persoanelor care reprezintă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor ar putea însă afecta exercitarea dreptului de a contesta în instanţă deciziile emise de această autoritate publică”, se arăta în sesizarea preşedintelui.

Citeşte şi:  Preşedintele Iohannis a rechemat de la post şapte ambasadori

În al doilea rând, legea exonera preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de la plata amenzilor decise în contencios administrativ. ”Se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie. Astfel, potrivit jurisprudenţei constituţionale a lipsi o hotărâre definitivă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi afectează buna funcţionare a justiţiei”, observa preşedintele, scrie news.

Alte articole

Dragoș Pîslaru, despre banii din PNRR pentru reforma pensiilor speciale: „Comisia Europeană a acceptat să ia în considerare argumentele României. Asta nu înseamnă că ne vor da toți banii sau o parte din bani sau niciun ban”

Ilie Bolojan: „Vom depune la CCR argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate în pachetul de reformă administrativă”. Premierul o acuză voalat pe Renate Weber: „Este prima dată în ultimii trei ani când exercită prerogativa”

Pe 11 februarie 2015, Curtea Constituţională a confirmat obiecţiile lui Iohannis. În ce priveşte limitarea accesului la justiţie prin imposibilitatea de a ataca în contencios administrativ deciziile Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, Curtea a apreciat că ”textul criticat persoanele îndreptăţite de a avea acces la o cale efectivă care să permită valorificarea drepturilor lor. Se încalcă, astfel, dreptul persoanelor vătămat într-un drept ori într-un interes legitim, de o autoritate legitimă, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri de a avea acces efectiv la recunoaşterea dreptului pretins sau a intersului legitim, anularea actului şi repararea pagubelor”.

De asemenea, Curtea nu a acceptat nici exonerarea de la plata amenzilor stabilite de instanţe pentru preşedinţii celor două comisii. ”Legiuitorul a intervenit în procesul civil, în faza de executare a hotărârii pronunţate de o instanţă judecătorească, lipsind de efecte juridice actul jurisdicţional care are autoritate de lucru judecat. Împiedicând executarea unei hotărâri judecătoreşti, legiuitorul nesocoteşte principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”, se mai spune în decizia CCR.

Parlamentul a reexaminat legea şi a modificat-o în funcţie de decizia Curţii Constituţionale, fiind adoptată în noua formă pe 10 mai de către Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.