Klaus Iohannis a promulgat noua lege privind profesia de avocat. Ce se schimbă

Legea a fost adoptată de Parlament în octombrie, însă Guvernul a sesizat Curtea Constituţională la începutul lunii noiembrie. La mijlocul lunii ianuarie, CCR a respins această sesizare, iar legea a ajuns la preşedintele Iohannis, care a promulgat-o.

Potrivit textului final, confidenţialitatea comunicărilor dintre avocaţi şi clienţi este întărită prin articole care prevăd că se exceptează de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării înscrisurile care conţin comunicări între client şi avocatul său, precum şi înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

În forma iniţială a legii avocaţilor, se prevedea că secretul profesional trebuie asigurat, iar percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.

Legea permite în continuare interceptarea conversaţiilor avocaţilor, în anumite condiţii legale.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

În Senat, s-a introdus iniţial un amendament potrivit căruia avocaţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, interdicţie care nu exista nici în forma veche a legii, însă deputaţii au respins ideea. Mai mult, deputaţii au eliminat şi obligativitatea ca avocaţii să depună declaraţii pe propria răspundere cu privire la apartenenţa la fosta Securitate.

Restul prevederilor controversate, care ofereau o aşa-numită imunitate avocaţilor, au fost eliminate de deputaţi.

A fost astfel eliminată condiţia informării avocaţilor ”de îndată” despre interceptări, precum şi condiţia obligatorie de participare a decanului Baroului la efectuarea percheziţiilor.

”În acest moment s-a eliminat condiţia obligatorie de participare a decanului Baroului sau a unui reprezentat al acestuia la efectuarea unor percheziţii. De asemenea, o altă eliminare care s-a produs este cea referitoare la articolul 139 în situaţia în care apar în anumite interceptări de convorbiri între avocat şi clientul său. Acestea sunt exceptate din reţinerea la probă, iar în ceea ce priveşte procedurile de informare care au loc între procuror, instanţă, respectiv persoana care a fost  interceptată, s-a eliminat condiţia informării «de îndată»”, a declarat Gabriela Scutea, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, în 2016.

Totodată, potrivit secretarului de stat din MJ, a fost admis un amendament care prevede că bunurile ridicate la percheziţii ”care nu au legătură cu cauzele beneficiază de confidenţialitatea client-avocat”.

Legea va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.