Klaus Iohannis a reiterat în Consiliul European necesitatea unei abordări de securitate care să includă întreaga regiune a Mării Negre

Klaus Iohannis a reiterat faptul că Ucraina, alături de Republica Moldova, rămân teme de prioritate absolută şi a insistat asupra necesităţii unei abordări de securitate care să includă întreaga regiune a Mării Negre. În acest context, a arătat nevoia unui sprijin multidimensional continuu şi consolidat pentru Ucraina, informează Administraţia Prezidenţială.

În egală măsură, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană a celor două state, în cadrul unui proces predictibil şi susţinut.

Un alt subiect discutat a fost cel legat de evoluţiile recente din zona Orientului Mijlociu, cu precădere atacul recent al Iranului asupra Israelului, precum şi situaţia umanitară din Fâşia Gaza şi prevenirea escaladării tensiunilor în regiune. Liderii au condamnat ferm atacul Iranului asupra Israelului, reiterând solidaritatea cu poporul israelian şi au transmis apelul la detensionarea situaţiei din regiune. Aceştia au reliefat, în raport cu situaţia din Gaza, necesitatea eliberării necondiţionate a tuturor ostaticilor, precum şi angajamentul ferm faţă de o pace durabilă pornind de la soluţia bazată pe coexistenţa a două state.

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat reacţia României de condamnare a acestui atac şi a exprimat solidaritate deplină cu poporul israelian în aceste momente, pledând pentru un mesaj ferm şi unitar al statelor membre UE faţă de Iran, pentru a evita o escaladare suplimentară a situaţiei. De asemenea, Preşedintele României a evidenţiat şi importanţa cooperării cu partenerii internaţionali în acest scop, conform sursei citate.

Citeşte şi: Război în Orientul Mijlociu: Hezbollah a lansat rachete şi drone spre nordul Israelului

„Liderii europeni au avut o discuţie aplicată şi cu privire la perspectivele relaţiei UE-Turcia. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat oportunitatea discuţiei şi a exprimat sprijinul pentru o relaţie puternică şi strategică a UE cu Turcia pe termen lung. Preşedintele României a arătat că, mai ales în contextul geopolitic dificil actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, o relaţie puternică UE-Turcia rămâne o prioritate strategică de lungă durată pentru Uniunea Europeană şi a exprimat susţinerea pentru examinarea unor posibili paşi suplimentari, în special în domeniile dialogului politic şi al cooperării sectoriale, în linie cu propunerile formulate de Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant”, mai spune sursa menţionată.

Au fost abordate şi aspectele legate de necesitatea reluării discuţiilor privind soluţionarea problemei cipriote şi înregistrarea de progrese în cadrul acestora.

Un alt subiect important pe agendă a fost competitivitatea economiei europene. Liderii au purtat o discuţie aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieţei unice.

Preşedintele României a pledat pentru o abordare integrată a competitivităţii, care să consolideze rolul esenţial al pieţei unice, complementar cu necesitatea de a menţine creşterea sustenabilă şi incluzivă a productivităţii în Europa, în vederea asigurării prosperităţii şi a rezilienţei pe termen lung. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieţei unice pe baza principiilor coeziunii, conectivităţii şi convergenţei economice şi sociale şi să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate şi inovare, atât în interiorul Uniunii, cât şi în raport cu alte state. Preşedintele României a pledat, în context, pentru rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl deţină în continuare şi, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societăţii şi economiei europene.

De asemenea, Klaus Iohannis a reiterat importanţa asigurării condiţiilor de concurenţă echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităţilor naţionale, a simplificării şi a reducerii poverii administrative ca priorităţi orizontale. În acest sens, a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcţionarea pieţei unice, ca pilon al competitivităţii, inclusiv prin raportare la cele patru libertăţi de circulaţie, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre.

Citeşte şi: Iohannis, despre NATO şi Ucraina: „Am avut câteva discuţii bune, în plan diplomatic. Despre Ucraina, trebuie urgentat ajutorul militar”

Preşedintele României a evidenţiat şi necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea şi creşterea producţiei în Europa, să valorifice potenţialul fiecărui stat membru şi care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanţa unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre Statele Membre şi cu cele din vecinătate.

De asemenea, şeful statului a susţinut rolul pe care agricultura europeană îl deţine ca instrument de promovare a competitivităţii europene, evidenţiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil şi previzibil pentru producătorii agricoli, a unor instrumente flexibile şi adaptate la noile realităţi, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi să continue să joace un rol de lider global în comerţul cu produse agricole.

„În procesul de reflecţie asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidenţiat necesitatea unor măsuri substanţiale pentru aprofundarea Pieţei Unice, avansarea Uniunii pieţelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării şi inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularităţii resurselor şi materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administraţiei şi al întregii societăţi, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum şi urmărirea unei politici comerciale ambiţioase, robuste, deschise şi sustenabile. În acelaşi timp, liderii au subliniat importanţa unui cadru de reglementare coerent şi au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor şi a administraţiilor naţionale şi să prevină reglementarea excesivă”, mai indică sursa amintită.

Liderii au reliefat importanţa strategică a asigurării competitivităţii şi rezilienţei sectorului agricol european şi a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceştia se confruntă.

Jens Stoltenberg: „Lucrăm cu aliaţii pentru a ne asigura că aceştia redistribuie anumite sisteme antiaeriene în Ucraina”

„Am compilat date despre diferitele sisteme de apărare antiaeriană pe care le avem în cadrul NATO, concentrându-ne pe sistemele Patriot. Şi lucrăm cu aliaţii pentru a ne asigura că aceştia redistribuie anumite sisteme în Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg în marja unei reuniuni a miniştrilor de externe din G7 care se desfăşoară la Capri.

„Lucrăm la posibilitatea trimiterii unor baterii Patriot suplimentare în Ucraina. Suntem în contact cu anumite ţări”, a adăugat secretarul general al NATO, calificând drept „crucială” această armă de apărare antiaeriană folosită de armata americană şi de mai multe ţări aliate din Europa.

Jens Stoltenberg a precizat că şi alte sisteme de apărare ar putea fi furnizate Ucrainei. În special, el a menţionat sistemul de rachete sol-aer NASAMS.

„Întârzierile în livrarea acestui echipament înseamnă că alte rachete ruseşti îşi vor atinge ţintele în Ucraina. Întârzierile în livrarea de muniţie înseamnă că Rusia va putea avansa mai mult pe linia frontului”, a subliniat el.

Vineri va avea loc un Consiliu NATO-Ucraina la care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este aşteptat să participe prin videoconferinţă.

Ucraina, care este bombardată fără încetare de Rusia de săptămâni întregi, se confruntă cu o lipsă critică de muniţii, în special de rachete antiaeriene, din cauza blocării ajutorului american de către republicani, care au majoritatea în Camera Reprezentanţilor, şi a incapacităţii UE de a-şi onora angajamentele în acest domeniu.

Cu toate acestea, Jens Stoltenberg a fost mulţumit să vadă semne încurajatoare în Congresul SUA cu privire la posibila deblocare a unui ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Un vot este programat pentru sâmbătă în Camera Reprezentanţilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că acest ajutor face parte din „politica colonială a Statelor Unite” şi nu va schimba aproape deloc situaţia de pe câmpul de luptă, care este „departe de a fi favorabilă părţii ucrainene”.

Citeşte şi: Robert Negoiţă anunţă că este dispus să candideze la Primăria Capitalei. Cătălin Cîrstoiu spune că nu se retrage nici dacă îi cere Ciolacu: „Să nu vă aşteptați de la mine la aşa ceva”