Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra OUG care modifică acte normative în educaţie, cercetare şi sănătate

Şeful statului susţine că deja Curtea Constituţională s-a pronunţat o dată asupra acestei legi pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016, iar Parlamentul a făcut mai mult decât să transpună decizia CCR în prevederile declarate neconstituţionale ale actului normativ. Parlamentul, susţine Iohannis a eliminat unele articole sau a modificat altele care nu au au legătură cu cererea de reexaminare formulată de preşedintele României.

„Curtea Constituţională a constatat că, practic, prin conţinutul normativ al legii criticate Parlamentul s-a comportat ca şi când nu ar fi fost în procedura de reexaminare a legii, ci în proceduraobişnuită/comună şi, prin urmare, dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie au fost încălcate. În cazul de faţă, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63/2018, Parlamentul, din nou, a eliminat unele texte şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii de reexaminare şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea adoptată de Camera decizională, Senatul, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele nu au legătură cu observaţiile formulate de Preşedintele României prin cererea de reexaminare.

Astfel, observăm că intervenţia legislativă de la art. I pct. 17 din legea dedusă controlului de constituţionalitate vizează extinderea perioadei până la care şcolile doctorale se consideră a fi acreditate, respectiv de la data de 1 octombrie 2019 până la data de 1 octombrie 2020. Or, în această situaţie, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestei dispoziţii, întrucât aceasta nu a făcut obiectul cererii de reexaminare. În privinţa dispoziţiilor acestui punct 17 (fostul pct. 31 din legea adoptată în prima fază şi din legea adoptată după cererea de reexaminare a Preşedintelui României) Curtea Constituţională a stabilit expres că limitele cererii de reexaminare au fost depăşite şi, prin urmare, acestea nu puteau face obiectul unei modificări. 

Totodată, prin adăugarea art. III în legea supusă controlului de constituţionalitate, Parlamentul a depăşit limitele cererii de reexaminare, întrucât legea adoptată în primă fază conţinea doar două articole, art. I şi II”, precizează textul sesizării, potrivit unui comunicat de presă al Administraţia Prezidenţială remis, joi, MEDIAFAX.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul judecător CCR Tudorel Toader, convins că guvernul NU va primi aviz pe noua lege a pensiilor speciale până la 28 noiembrie. ”Mai avem un pic și intrăm în 2026”

Bolojan primește o gură de oxigen. CCR s-a răzgândit și va judeca în 10 decembrie contestația la legea taxelor

Şeful statului precizează că Parlamentul a depăşit limitele reexaminării cerute de preşedintele Klaus Iohannis, lucru care încalcă, conform textului sesizării, articolul 147 din Constituţie.

„De asemenea, învederăm faptul că din legea criticată lipsesc dispoziţiile cuprinse la art. I pct. 27 şi 29, astfel cum erau prevăzute acestea în legea adoptată în prima fază, aceasta neavând nicio legătură cu solicitările de reexaminare ale Preşedintelui României. Subliniem că eliminarea acestor dispoziţii a fost stabilită în mod expres ca fiind neconstituţională de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 63/2018, potrivit paragrafului 49. Prin urmare, în cazul de faţă, ca efect al depăşirii de către Parlament a limitelor reexaminării, norma criticată încalcă atât dispoziţiile art. 77 alin. (2) cât şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie. Mai mult decât atât, considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018 şi prin jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, înfrângând în acest mod voinţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanţei constituţionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele şi dispoziţiile obligatorii ale deciziilor Curţii Constituţionale se impun cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept”, conchide sursa citată.